Avem cei mai mulţi muncitori în agricultură, dar şi cel mai mic venit real pe cap de locuitor. Potenţialul este însă mare, iar dacă producţiile s-ar dubla, cu totul altfel ar sta lucrurile la capitolul financiar în agricultură.
Polonia, România, Italia, Spania, Franţa şi Germania sunt statele cu cea mai mare pondere a forţei de muncă ocupată în agricultură. Potrivit ultimului recensământ agricol, efectuat în 2010, circa 23 milioane de persoane lucrau în agricultură în cele 12 milioane de exploataţii agricole din UE-27. Cifra include exploataţiile agricole şi mâna de lucru familială, dar şi cea provenită din afara familiei, care nu îşi ocupă timpul în totalitate cu agricultura. În 2010, mâna de lucru agricolă care lucra tot timpul la nivel de UE-27 în agricultură se ridica la 9,7 milioane de persoane, dintre care 7,5 milioane (adică 77%) reprezentau mâna de lucru familială.
Dintre statele membre UE, Polonia este ţara care are cea mai importantă forţa de muncă ocupată în agricultură (1,9 milioane de persoane), urmată de România (1,6 milioane), Italia (1 milion), Spania (0,9 milioane), Franţa (0,8 milion) şi Germania (0,5 milioane). Împreună, cele şase state membre acoperă circa 70% din mâna de lucru totală a UE-27. Cele mai mari procente în ceea ce priveşte forţa de muncă familială erau înregistrate în Polonia (95% din total mâna de lucru), Irlanda (92%), Malta (90%), Republica Cehă (75%), Slovacia (69%), Franţa şi Estonia (45% fiecare). Cât priveşte forţa de muncă non-familială (care munceşte în mod neregulat în agricultură), cele mai mari procente se consemnează în Spania (19%), Olanda (13%) şi Italia (12%).
Exploataţiile ecologice, doar 1,3% din total
La nivelul UE-27, în 2010 existau circa 156.000 de exploataţii agricole ecologice, adică 1,3% din numărul total al exploataţiilor. În termeni de suprafaţă, circa 5 milioane de hectare erau folosite pentru agricultura ecologică, adică 2,9% din ansamblul suprafeţei agricole utilizate. Printre statele membre, proporţia exploataţiilor agricole ecologice în numărul total al exploataţiilor era cea mai ridicată în Austria (13%), Republica Cehă (7%), Suedia (6%), Estonia, Finlanda, Germania şi Danemarca (5% fiecare). Austria ocupă prima poziţie în ceea ce priveşte ponderea agriculturii ecologice (12% din suprafaţa agricolă totală utilizată pentru agricultura bio), fiind urmată de Suedia (10%), Estonia şi Republica Cehă (9% fiecare).
În anul 2010, în România existau circa 3,85 milioane de exploataţii agricole care administrau 13,3 milioane de hectare, potrivit datelor Eurostat. Doar 0,2% din suprafaţă era certificată în sistem ecologic.
Venitul real în agricultură în UE, în 2012
România se numără printre ţările care au înregistrat cea mai mare scădere a venitului agricol real pe activ în 2012 la nivel european, respectiv -16,4%, alături de Ungaria, cu -15,7%, sau Slovenia, cu -15,1%, potrivit estimărilor Eurostat. Cele mai mari creşteri ale venitului agricol au fost consemnate în Belgia (+30,0%), Olanda (+14,9%), Lituania (+13,6%) şi Germania (+12,1%).
Trebuie remarcat însă că, la nivelul UE, venitul agricol real s-a majorat cu 1% comparativ cu avansul de 8% din 2011. Conform estimărilor, venitul agricol real pe activ în UE s-a mărit în perioada 2005 – 2012 cu 29,7%, în timp ce forţa de muncă s-a redus cu 20,0%.
Majorarea venitului agricol în 2012 la nivelul UE se datorează în special creşterii valorii producţiei agricole pe fondul preţurilor mai mari (+1,8%), dar şi al scumpirii inputurilor (+1,6%).
Volume mai mici, preţuri mai mari
Pentru 2012, potrivit estimărilor, valoarea producţiei agricole, raportată la preţurile de producţie în UE-27, era prognozată pe creştere – 1,8%, pe fondul unei progresii slabe a valorii producţiei vegetale (+0,5%) şi a celei mai importante – animale (+3,8%). Majorarea valorii producţiei vegetale este consecinţa creşterii preţurilor reale (+6,3%), compensată de reducerea volumului de producţie (-5,4%). Volumele s-au redus la cea mai mare parte a produselor, începând de la plante şi flori (-0,8%), legume proaspete (-2,0%), sfecla de zahăr (-6,2%), fructe (-6,5%), cereale (-7,3%), până la oleaginoase (-7,9%). Scăderea a fost mare la cartofi (-13,8%) şi vin (-15,6%). Preţurile s-au mărit la toate categoriile de produse vegetale: sfecla de zahăr (+1,2%), plante şi flori (+1,4%), cartofi (+3,2%), fructe (+4,7%), vin (+6,2%), legume proaspete (+7,8%), oleaginoase (+8,8%) şi cereale (+9,1%).
Majorarea valorii producţiei animale este determinată în principal de creşterea preţurilor (+3,9%), în timp ce volumul de producţie s-a redus lejer (-0,2%). Volumul producţiei s-a redus la bovine (-2,4%), ouă (-1,8%), ovine şi caprine (-1,2%), dar şi la porcine (-1,0%), în timp ce s-a mărit producţia de lapte (+0,9%) şi cea de carne de pasăre (+2,7%). Preţurile s-au micşorat la lapte (-5,4%), dar şi la ovine şi caprine (-1,3%) şi s-au mărit la pasăre (+1,9%), bovine (+8,5%), porcine (+10,2%) şi cel mai mult la ouă (+36,2%).
