La cinci ani de la „stopul respirator" cauzat de criza economică, creditul nu dă semne de viaţă în România, cu toate încercările de resuscitare venite de la BNR. Singurul pacient în care băncile pompează bani lună de lună este statul român.
Soldul creditului neguvernamental a crescut nesemnificativ în ianuarie 2014, cu 0,1% (-0,7% în termeni reali) faţă de luna anterioară, la 218,71 miliarde lei, pe fondul avansului înregistrat de creditul în lei, cu 0,7%, în timp ce împrumutul în valută exprimat în lei s-a redus cu 0,3%, potrivit datelor BNR. Comparativ cu prima lună din anul trecut, creditul pentru firme şi populaţie a scăzut însă cu 2,1% (3,1% în termeni reali), influenţat de reducerea componentei în valută exprimată în lei cu 4,3% (exprimat în euro cu 6,8%), în timp ce componenta în lei s-a apreciat cu 1,6%.
Pe de altă parte, însă, creditul guvernamental s-a majorat în ianuarie cu 3,4% faţă de decembrie, la 83 miliarde lei, şi cu 8,2% comparativ cu 31 ianuarie 2013, potrivit datelor prezentate de Mediafax.
Depozitele firmelor şi populaţiei s-au diminuat cu 0,2% în ianuarie, la 215,126 miliarde lei. Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 2,3%, la 81,94 miliarde lei. Faţă de finele lunii ianuarie a anului trecut, avansul înregistrat a fost de 9,3% (8,1% în termeni reali). "Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 5,3%, până la 58698,7 milioane lei. La 31 ianuarie 2014, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 20,3% (19,% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2013", arată datele BNR.
Depozitele în valută ale populaţiei şi firmelor, exprimate în lei, s-au apreciat cu 1,2%, la 74,48 miliarde lei (în euro cu 0,9%, la 16,55 miliarde euro).
La începutul lunii februarie, BNR a luat decizia istorică de a coborî la un nivel record rata dobânzii de politică monetară, la 3,5% şi de a lăsa mai multă lichiditate în piaţa bancară, în speranţa că bancherii vor da drumul creditării. BNR a făcut al şaselea pas succesiv de scădere a dobânzii-cheie, în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut, iar dobânda-cheie va staţiona cel mai probabil la noul nivel de 3,5% în perioada următoare, după cum anticipează şi analiştii. „Cred că acum suntem bine poziţionaţi ca să nu plimbăm în sus şi în jos rata de politică monetară. Pe volatilităţi pe fluxuri de capital, preferăm să nu fim foarte ortodocşi şi să lăsăm volatilitate în piaţa monetară. Rata de politică monetară va fi foarte bine focalizată pe inflaţie", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după şedinţa de politică monetară.
