Fondul permanent de ajutor, denumit Mecanismul European pentru Stabilitate, va înlocui în 2013 Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, prin care UE a sprijinit Grecia şi Irlanda. Capacitatea programului actual de a se împrumuta de pe pieţele financiare este susţinută de garanţii ale guvernelor statelor din zona euro, în funcţie de participaţia în capitalul Băncii Centrale Europene (BCE), notează Reuters, în timp ce mecanismul pentru stabilitate va dispune de capital vărsat, capital disponibil la cerere şi garanţii pentru a susţine capacitatea efectivă de împrumut în valoare de 500 de miliarde de euro, iar toate statele membre UE se pot implica în constituirea acestuia.
Estonia şi Slovacia, membre ale zonei euro, dar şi Letonia, Lituania, Bulgaria şi Cehia, state care intenţionează să adopte moneda comunitară, consideră că folosirea ca model pentru structura capitalul mecanismului de stabilitate, ca în cazul facilităţii financiare actuale, a participaţiilor statelor la BCE este incorectă. "Dacă nu se schimbă structura capitalului Mecanismului European pentru Stabilitate, vom bloca pachetul de măsuri privind guvernanţa după ce revine din Parlamentul European şi trebuie aprobat în unanimitate de miniştrii de Finanţe din UE", a afirmat o sursă din cadrul delegaţiei unuia dintre state.
Şi Suedia, aflată în afara zonei euro, consideră că structura capitalului mecanismului de stabilitate nu este destul de clară, potrivit unei surse din zona euro.
Modelul BCE foloseşte în proporţie de 50% ponderea Produsului Intern Brut (PIB) al unui stat în cel al UE, respectiv 50% populaţia ţării faţă de cea a blocului comunitar. Rezultatul este că statele cu un PIB mai mic pe cap de locuitor ajung să plătească mai mult ca pondere din propriul PIB. "Dacă ai mai multă populaţie decât PIB, raportat la UE, adică eşti sărac, trebuie să plăteşti mai mult raportat la PIB-ul tău. Un stat cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, ca Luxemburg, va plăti puţin comparativ cu propriul PIB", a spus un oficial.
Problema a fost dezbătută la reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din UE, statele nemulţumite insistând ca structura capitalului mecanismului permanent să fie bazată pe Produsul Naţional Brut, Produsul Intern Brut, mărimea datoriei sau chiar dimensiunea sectorului financiar, pentru a fi mai corectă.
Într-un amendament al reglementării reformei bugetare convenit marţi, care vizează ca amenzile pentru încălcarea regulilor UE să fie vărsate fondului spentru stabilitate financiară şi, din 2013, mecanismului permanent, cele şase state şi-au condiţionat acordul de găsirea unei soluţii echitabile pentru structura capitalului mecanismului permanent până la reuniunea Consiliului European din 24-25 martie.
