Rata şomajului este în continuă creştere din cauza crizei financiare, atât în România, cât şi în Uniunea Europeană (UE), cei mai afectaţi fiind tinerii, care îşi găsesc tot mai greu locuri de muncă. Deşi statul vehiculează cifre între 4,7% şi 7,4%, reprezentanţii patronatelor susţin că rata reală a şomajului ar ajunge la 10%.
Peste 400.000 de români nu aveau un loc de muncă în mai
România raportează lunar două rate diferite ale şomajului, în funcţie de metoda de calcul utilizată de Agenţia Naţională de Ocupare (ANOFM), respectiv de Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa între numărătoarea celor două instituţii este uriaşă, de circa 300.000 de persoane.
La finele lunii aprilie, INS raporta o rată a şomajului de 7,4%, în timp ce, potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 4,73%, echivalentul a peste 425.000 de persoane.
Aceeaşi diferenţă de aproximativ 300.000 de şomeri s-a evidenţiat aproape în toate lunile precedente, din aprilie 2011, potrivit datelor publicate de cele două instituţii.
„Rata şomajului ANOFM, din nefericire, este un calcul statistic care nu ţine cont decât de persoanele înregistrate ca şomeri. Nu se ţine cont de persoanele care au ieşit din plata şomajului şi nici de persoanele care sunt temporar plecate din ţară pentru a lucra sezonier sau pe scurta durată”, a declarat pentru TVRinfo.ro Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare din România (FEPAIUS).
Şomajul real ajunge la 10%
Dacă am raporta populaţia activă de circa 10 milioane la persoanele angajate, scăzând contractele multiple ale unei persoane, rata şomajului ar fi de 9-10%.
Mai mult, potrivit reprezentanţilor ManpowerGroup, una din cele mai mari companii locale cu activităţi în sectorul resurselor umane, rezultatele recensământului vor produce efecte la nivel macro-social, schimbările din interiorul pieţei muncii reprezentând doar o faţetă a impactului pe care un volum redus al populaţiei active îl are asupra întregii naţiuni.
„Rezultatele prezentate de Institutul Naţional de Statistică nu fac decât să confirme direcţia în care piaţa muncii locale se îndreaptă de ceva vreme – lipsa strategiilor de motivare şi retenţie a personalului valoros duce la decizia acestora de a emigra către pieţe mai mature din punct de vedere al condiţiilor şi beneficiilor profesionale şi consecutiv la creşterea şomajului”, au declarat reprezentanţii ManpowerGroup.
Şomajul creşte la INS şi scade la ANOFM
Nu doar datele raportate de cele două instituţii ale statului sunt diferite, dar chiar şi tendinţa. În timp ce datele INS indică o rată a şomajului în creştere de la începutul anului, ANOFM a raportat scăderi ale acestui indicator în aceeaşi perioadă. Cele două instituţii justifică diferenţa, în răspunsurile oficiale transmise la solicitarea TVRinfo.ro, prin modalitatea diferită de calcul al numărului de şomeri, una statistică şi alta administrativă, deşi vorbim despre aceeaşi populaţie a României.
De menţionat că rata şomajului transmisă de România către Biroul european de statistică, Eurostat, este cea a INS.
INS calculează rata şomajului după criteriile Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în timp ce ANOFM calculează rata şomajului în funcţie de numărul de persoane înregistrate în evidenţele agenţiei.
Potrivit INS, rata şomajului se calculează în funcţie de numărul de persoane în vârstă de 15-74 ani care nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
În schimb, ANOFM consideră şomeri, potrivit legii, persoanele care au între 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare (60 de ani, pentru femei, respectiv 65 pentru bărbaţi) fără job, apte de muncă, fără venituri mai mari de 500 de lei lunar şi disponibile să se angajeze imediat. Însă, statistica ANOFM nu cuprinde şi persoanele care au ieşit din evidenţele instituţiei.
Rata ANOFM este importantă pentru autorităţi, pentru ca acestea să ştie ce sume trebuie alocate pentru plata indemnizaţiilor. Şomerii din România se înregistrează, de regulă, la ANOFM pentru a primi indemnizaţia de şomaj, între şase şi 12 luni, timp în care sunt obligaţi sa se prezinte periodic pentru a li se oferi un eventual loc de munca.
Cei de la Institutul de Statistică susţin că „indicatorii statistici din cele două surse de date (anchetă statistică, respectiv surse administrative) nu sunt comparabili, deoarece metodele de colectare/ derivare a datelor şi sfera de cuprindere sunt diferite”.
De ce creşte şomajul
Măsurile de austeritate luate de guvern pentru a face faţă crizei economice au dus la creşterea numărului de şomeri, situţie întâlnită şi la nivelul UE, unde şomajul a atins un nivel record, cei mai afectaţi fiind tinerii. Mai mult, scăderea investiţiilor constituie o altă cauză majoră, iar instabilitatea şi incoerenţa legislativă şi instituţională, birocraţia, şi amplificarea economiei necontabilizate au avut efecte negative asupra pieţei muncii.
De altfel, potrivit Manpower, piaţa locală a muncii resimte încă efectele produse de recesiune, iar diminuarea semnificativă a volumului populaţiei sporeşte dificultăţile cu care se confruntă atât angajaţii, cât şi angajatorii – sistemul public a fost şi este în continuare nevoit să facă disponibilizări, iar mediul privat şi-a „rafinat” cerinţele, axându-se pe specificitate când vine vorba de angajarea de personal.
Absolvenţii cresc numărul de şomeri
Reprezentanţii Manpower Group se aşteaptă la o scădere a ratei şomajului în perioada următoare, însă tendinţa de diminuare va fi estompată de valul de proaspăt absolvenţi de liceu sau de studii universitare, care vor întâmpina dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii.
„Perioada de vară de regulă aduce un flux mai mare de angajări, pe fondul creşterii activităţilor din sectorul de construcţii, producţie şi sectorul industrial. Din păcate, această tendinţă de diminuare a ratei şomajului va fi estompată de valul de proaspăt absolvenţi de liceu sau de studii universitare, care vor întâmpina dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii”, au mai precizat reprezentanţii Manpower.
Iar una dintre cele mai importante cauze ale şomajului în rândul tinerilor este necorelarea sistemului educaţional şi cel al calificărilor produse de învăţământ, cu cerinţele pieţei muncii.
Pe de altă, preşedintele FEPAIUS, Maria Grapini, anticipează o creştere a numărului de şomeri în 2012.
„Eu estimez că la sfârşitul anului 2012 rata şomajului va creşte la peste 8%. Domeniile cele mai afectate sunt industria confecţiilor, industria chimică, în general industria prelucrătoare”, a precizat Grapini.
În acelaşi timp, compania de resurse umane Manpower estimează că o scădere semnificativă a şomajului datorată unui avânt major al angajatorilor este puţin probabilă.
„Mai mult ca sigur, sfârşitul lui 2012 va fi caracterizat de o stabilizare a ratei şomajului. În cazul în care vom beneficia de o scădere a ratei şomajului, aceasta va fi minoră, de 1-2%, întrucât în contextul post-recesiune companiile şi-au regândit strategiile de afaceri şi adoptă o atitudine precaută, care să le garanteze stabilitate pe termen lung”, au mai adăugat reprezentanţii Manpower.
Peste 400.000 de români nu aveau un loc de muncă în mai
România raportează lunar două rate diferite ale şomajului, în funcţie de metoda de calcul utilizată de Agenţia Naţională de Ocupare (ANOFM), respectiv de Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa între numărătoarea celor două instituţii este uriaşă, de circa 300.000 de persoane.
La finele lunii aprilie, INS raporta o rată a şomajului de 7,4%, în timp ce, potrivit ANOFM, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 4,73%, echivalentul a peste 425.000 de persoane.
Aceeaşi diferenţă de aproximativ 300.000 de şomeri s-a evidenţiat aproape în toate lunile precedente, din aprilie 2011, potrivit datelor publicate de cele două instituţii.
„Rata şomajului ANOFM, din nefericire, este un calcul statistic care nu ţine cont decât de persoanele înregistrate ca şomeri. Nu se ţine cont de persoanele care au ieşit din plata şomajului şi nici de persoanele care sunt temporar plecate din ţară pentru a lucra sezonier sau pe scurta durată”, a declarat pentru TVRinfo.ro Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare din România (FEPAIUS).
Şomajul real ajunge la 10%
Dacă am raporta populaţia activă de circa 10 milioane la persoanele angajate, scăzând contractele multiple ale unei persoane, rata şomajului ar fi de 9-10%.
Mai mult, potrivit reprezentanţilor ManpowerGroup, una din cele mai mari companii locale cu activităţi în sectorul resurselor umane, rezultatele recensământului vor produce efecte la nivel macro-social, schimbările din interiorul pieţei muncii reprezentând doar o faţetă a impactului pe care un volum redus al populaţiei active îl are asupra întregii naţiuni.
„Rezultatele prezentate de Institutul Naţional de Statistică nu fac decât să confirme direcţia în care piaţa muncii locale se îndreaptă de ceva vreme – lipsa strategiilor de motivare şi retenţie a personalului valoros duce la decizia acestora de a emigra către pieţe mai mature din punct de vedere al condiţiilor şi beneficiilor profesionale şi consecutiv la creşterea şomajului”, au declarat reprezentanţii ManpowerGroup.
Şomajul creşte la INS şi scade la ANOFM
Nu doar datele raportate de cele două instituţii ale statului sunt diferite, dar chiar şi tendinţa. În timp ce datele INS indică o rată a şomajului în creştere de la începutul anului, ANOFM a raportat scăderi ale acestui indicator în aceeaşi perioadă. Cele două instituţii justifică diferenţa, în răspunsurile oficiale transmise la solicitarea TVRinfo.ro, prin modalitatea diferită de calcul al numărului de şomeri, una statistică şi alta administrativă, deşi vorbim despre aceeaşi populaţie a României.
De menţionat că rata şomajului transmisă de România către Biroul european de statistică, Eurostat, este cea a INS.
INS calculează rata şomajului după criteriile Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în timp ce ANOFM calculează rata şomajului în funcţie de numărul de persoane înregistrate în evidenţele agenţiei.
Potrivit INS, rata şomajului se calculează în funcţie de numărul de persoane în vârstă de 15-74 ani care nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
În schimb, ANOFM consideră şomeri, potrivit legii, persoanele care au între 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare (60 de ani, pentru femei, respectiv 65 pentru bărbaţi) fără job, apte de muncă, fără venituri mai mari de 500 de lei lunar şi disponibile să se angajeze imediat. Însă, statistica ANOFM nu cuprinde şi persoanele care au ieşit din evidenţele instituţiei.
Rata ANOFM este importantă pentru autorităţi, pentru ca acestea să ştie ce sume trebuie alocate pentru plata indemnizaţiilor. Şomerii din România se înregistrează, de regulă, la ANOFM pentru a primi indemnizaţia de şomaj, între şase şi 12 luni, timp în care sunt obligaţi sa se prezinte periodic pentru a li se oferi un eventual loc de munca.
Cei de la Institutul de Statistică susţin că „indicatorii statistici din cele două surse de date (anchetă statistică, respectiv surse administrative) nu sunt comparabili, deoarece metodele de colectare/ derivare a datelor şi sfera de cuprindere sunt diferite”.
De ce creşte şomajul
Măsurile de austeritate luate de guvern pentru a face faţă crizei economice au dus la creşterea numărului de şomeri, situţie întâlnită şi la nivelul UE, unde şomajul a atins un nivel record, cei mai afectaţi fiind tinerii. Mai mult, scăderea investiţiilor constituie o altă cauză majoră, iar instabilitatea şi incoerenţa legislativă şi instituţională, birocraţia, şi amplificarea economiei necontabilizate au avut efecte negative asupra pieţei muncii.
De altfel, potrivit Manpower, piaţa locală a muncii resimte încă efectele produse de recesiune, iar diminuarea semnificativă a volumului populaţiei sporeşte dificultăţile cu care se confruntă atât angajaţii, cât şi angajatorii – sistemul public a fost şi este în continuare nevoit să facă disponibilizări, iar mediul privat şi-a „rafinat” cerinţele, axându-se pe specificitate când vine vorba de angajarea de personal.
Absolvenţii cresc numărul de şomeri
Reprezentanţii Manpower Group se aşteaptă la o scădere a ratei şomajului în perioada următoare, însă tendinţa de diminuare va fi estompată de valul de proaspăt absolvenţi de liceu sau de studii universitare, care vor întâmpina dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii.
„Perioada de vară de regulă aduce un flux mai mare de angajări, pe fondul creşterii activităţilor din sectorul de construcţii, producţie şi sectorul industrial. Din păcate, această tendinţă de diminuare a ratei şomajului va fi estompată de valul de proaspăt absolvenţi de liceu sau de studii universitare, care vor întâmpina dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii”, au mai precizat reprezentanţii Manpower.
Iar una dintre cele mai importante cauze ale şomajului în rândul tinerilor este necorelarea sistemului educaţional şi cel al calificărilor produse de învăţământ, cu cerinţele pieţei muncii.
Pe de altă, preşedintele FEPAIUS, Maria Grapini, anticipează o creştere a numărului de şomeri în 2012.
„Eu estimez că la sfârşitul anului 2012 rata şomajului va creşte la peste 8%. Domeniile cele mai afectate sunt industria confecţiilor, industria chimică, în general industria prelucrătoare”, a precizat Grapini.
În acelaşi timp, compania de resurse umane Manpower estimează că o scădere semnificativă a şomajului datorată unui avânt major al angajatorilor este puţin probabilă.
„Mai mult ca sigur, sfârşitul lui 2012 va fi caracterizat de o stabilizare a ratei şomajului. În cazul în care vom beneficia de o scădere a ratei şomajului, aceasta va fi minoră, de 1-2%, întrucât în contextul post-recesiune companiile şi-au regândit strategiile de afaceri şi adoptă o atitudine precaută, care să le garanteze stabilitate pe termen lung”, au mai adăugat reprezentanţii Manpower.
