România are la ora actuală cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mici suprafeţe pe exploataţie, cu o medie de 3,5 hectare, a declarat, marţi, Claudia Petrescu, cercetător în cadrul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române (ICCV).
"România deţine cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mici suprafeţe medii în hectare pe exploataţie din totalul suprafeţei agricole, cu 3,5 hectare. Într-o statistică a UE, doar Malta este în urma noastră din acest punct de vedere, iar una din cauze este fărâmiţarea terenurilor agricole" a precizat cercetătorul ICVV, la un seminar privind asociaţiile de agricultori şi composesoratele de păduri.
Datele statistice arată că un procent ridicat, circa 30%, din populaţia României este ocupată în sectorul agricol, dar calitatea vieţii în această zonă arată că mai mult de jumătate din populaţie nu se descurcă cu veniturile obţinute.
"Datele culese de ICCV în 2010 arată că aproximativ jumătate din populaţia din mediul rural din România consideră că veniturile nu ajung nici măcar pentru strictul necesar, circa 37% din lucrătorii din aceste zone fiind pe cont propriu", a explicat Claudia Petrescu.
În ceea ce priveşte dinamica asociaţiilor agricultorilor din România, studiul ICCV a arătat că în ultimii 10 ani a crescut foarte mult numărul acestor asociaţii agricole alături de numărul membrilor şi salariaţilor din aceste organizaţii.
"Numărul asociaţiilor agricole şi al membrilor şi salariaţilor acestor asociaţii a crescut foarte mult în ultimii 10 ani, acest aspect fiind legat foarte mult de politicile publice din domeniul agricol care au încurajat asocierea în mediul rural", a subliniat cercetătorul ICCV.
Din cele 794 de asociaţii agricole cuprinse în studiu, număr reprezentativ pentru România, 54 au fost societăţi agricole, 426 asociaţii, 210 asociaţii ale utilizatorilor de irigaţii şi 80 de organizaţii profesionale.
"Din punct de vedere al profitului acestor asociaţii, aproximativ jumătate (49%) au declarat că nu au avut profit, iar 24% au declarat că au avut un profit mic, între 3 şi 15%. Doar 3% dintre ele au avut un profit important de peste 15%", a mai adăugat Petrescu.
În ceea ce priveşte prezenţa pe piaţă a produselor agricole promovate de aceste asociaţii, aproximativ jumătate din ei au fost prezenţi numai în localitatea în care au sediu, iar 11% au declarat că îşi desfac produsele în mai multe judeţe.
"România deţine cele mai multe exploataţii agricole din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mici suprafeţe medii în hectare pe exploataţie din totalul suprafeţei agricole, cu 3,5 hectare. Într-o statistică a UE, doar Malta este în urma noastră din acest punct de vedere, iar una din cauze este fărâmiţarea terenurilor agricole" a precizat cercetătorul ICVV, la un seminar privind asociaţiile de agricultori şi composesoratele de păduri.
Datele statistice arată că un procent ridicat, circa 30%, din populaţia României este ocupată în sectorul agricol, dar calitatea vieţii în această zonă arată că mai mult de jumătate din populaţie nu se descurcă cu veniturile obţinute.
"Datele culese de ICCV în 2010 arată că aproximativ jumătate din populaţia din mediul rural din România consideră că veniturile nu ajung nici măcar pentru strictul necesar, circa 37% din lucrătorii din aceste zone fiind pe cont propriu", a explicat Claudia Petrescu.
În ceea ce priveşte dinamica asociaţiilor agricultorilor din România, studiul ICCV a arătat că în ultimii 10 ani a crescut foarte mult numărul acestor asociaţii agricole alături de numărul membrilor şi salariaţilor din aceste organizaţii.
"Numărul asociaţiilor agricole şi al membrilor şi salariaţilor acestor asociaţii a crescut foarte mult în ultimii 10 ani, acest aspect fiind legat foarte mult de politicile publice din domeniul agricol care au încurajat asocierea în mediul rural", a subliniat cercetătorul ICCV.
Din cele 794 de asociaţii agricole cuprinse în studiu, număr reprezentativ pentru România, 54 au fost societăţi agricole, 426 asociaţii, 210 asociaţii ale utilizatorilor de irigaţii şi 80 de organizaţii profesionale.
"Din punct de vedere al profitului acestor asociaţii, aproximativ jumătate (49%) au declarat că nu au avut profit, iar 24% au declarat că au avut un profit mic, între 3 şi 15%. Doar 3% dintre ele au avut un profit important de peste 15%", a mai adăugat Petrescu.
În ceea ce priveşte prezenţa pe piaţă a produselor agricole promovate de aceste asociaţii, aproximativ jumătate din ei au fost prezenţi numai în localitatea în care au sediu, iar 11% au declarat că îşi desfac produsele în mai multe judeţe.
