România a consemnat a doua cea mai mare rată a insolvenţelor raportate la numărul firmelor active, pe parcursul anului 2013 în cadrul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, respectiv 6,44%, conform Raportului de Insolvenţă 2013, realizat de Coface.
Singura ţară cu un procent mai ridicat, respectiv de 7,61%, este Serbia, însă în acest caz procentul este mai degrabă datorat unui efect de bază (un număr redus de companii active). Mai mult decât atât, România a înregistrat un număr de 27.145 de insolvenţe nou deschise pe parcursul anului 2013, ceea ce reprezintă de două ori mai mult decât nivelul înregistrat în Ungaria, deşi numărul de firme active (cu cifra de afaceri diferită de zero) este cu 30% mai redus în România.
Comparaţia devine şi mai elocventă analizând cifrele înregistrate în România referitor la cazul Poloniei, care înregistrează de 300 ori mai puţine insolvenţe (doar 818 proceduri noi de insolvenţă deschise în anul 2013), în condiţiile unui număr de firme active de 4 ori mai mare, comparativ cu România, se arată în raportul Coface.
„Fenomenul insolvenţelor a luat amploare pe plan local, în special în perioada post-criză a ultimilor cinci ani, în condiţiile în care România generează aproximativ 40% din totalul insolvenţelor deschise pe parcursul anului 2013 în Europa Central Estică, înregistrând, în acelaşi timp, o pondere de doar 6% în totalul firmelor active din regiune. Acest fenomen este amplificat în România de un cadru legislativ foarte permisibil părţii debitoare şi care încurajează procedura insolvenţei drept o măsură eficientă de protecţie împotriva creditorilor”, a declarat Constantin Coman, country manager, Coface România.
Sectorul construcţiilor rămâne o problemă în ţările ECE şi performanţă slabă pe termen lung a acestuia nu s-a îmbunătăţit în 2013. 'Efectul de domino' a afectat, de asemenea, şi alte industrii conexe acesteia, ca de exemplu producătorii de metale, maşini şi alte produse şi echipamentele utilizate de companiile de construcţii. Factori care să susţină îmbunătăţirea sectorului de construcţii nu sunt prevăzuţi în viitorul apropiat. Afluxul de fonduri UE din noul buget pentru perioada 2014 - 2020 se va reflecta cel mai devreme în situaţia financiară a companiilor de la sfârşitul acestui an. În plus, companiile sunt încă reticente în a începe investiţiile în active fixe, deoarece nu sunt convinse de finalul acestei perioade de încetinire economică şi de o relansare a economiei.
Începutul lui 2014 se întrevede a fi mai optimist în ceea ce priveşte perspectiva economică. Coface anticipează că rata medie de creştere din ţările ECE aproape se va dubla, până la 2% în 2014. Motorul acestei îmbunătăţiri va continua să fie alimentat de statele baltice, cu Letonia şi Lituania în topul regiunii ECE pentru care există prognoza de creştere cu 4,2% şi respectiv, 3,4%. Principala sursă de creştere va proveni din progresul exporturilor şi a consumului privat. În acest mediu îmbunătăţit, companiile ar trebui să se simtă mai confortabil cu alegerile lor în afaceri şi să ia decizia de a se întoarce la formarea de capital fix.
Deşi este aşteptată o revenire economică în zona din Europa de Vest, rata de creştere va avea un nivel moderat de 1,0% în 2014. Două economii stabile vor fi principalele motoare ale acestei creşteri - Austria şi Germania, care ar trebui să înregistreze rate de creştere de 1,7% fiecare. Ambele ţări vor beneficia de redresarea consumului gospodăriilor, susţinut de cele mai mici rate ale şomajului în cadrul UE, de creşterea salariilor, precum şi de creşterea cererii externe pentru produsele lor.
În timp ce Polonia şi Letonia ar trebui să înregistreze o scădere a numărului de insolvenţe în acest an, alte economii vor experimenta o creştere a procedurilor de faliment.
Republica Cehă, Ungaria, România, precum şi Croaţia şi Slovenia vor înregistra cele mai mari creşteri pentru întregul an 2014.
