Ce au în comun noii premieri ai Greciei şi Italiei şi noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, figuri cheie în efortul UE pentru combaterea crizei datoriilor?
O reţea mai puţin vizibilă îi leagă pe noii lideri veniţi la putere în UE - premierul elen Lucas Papademos, premierul italian Mario Monti şi şeful Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi. Toţi trei au avut relaţii cu banca americană de investiţii Goldman Sachs, cunoscută peste Ocean şi ca "Guvernul Sachs", datorită numărului mare de foşti membri ai administraţiei SUA pe care îi angajează.
Cât de puternică este acum influenţa politică a băncii americane în Europa?, se întreabă comentatorii. Criticii observă, pe bună dreptate, că liderii europeni care vin acum să rezolve criza datoriilor au avut de-a face în trecut tocmai cu instituţia financiară care a făcut posibilă acumularea acestei datorii.
I se mai spune "Guvernul european al Goldman Sachs"
Mario Draghi, care conduce acum puternica BCE, a fost vicepreşedintele Goldman Sachs Europe din 2002 până în 2005 şi în această calitate era însărcinat cu vânzarea produsului financiar "Swap", care a permis mascarea datoriilor suverane, inclusiv cea a Greciei, scrie Le Monde. Goldman Sachs a jucat un rol important în ascunderea valorii reale a deficitului elen, cu ajutorul unei tranzacţii cu instrumente derivate, dar Draghi a asigurat că acest lucru s-a întâmplat la începutul lui 2002, înainte ca el să fie angajat de bancă.
Mario Monti, premierul desemnat italian, a fost la rândul său angajat de Goldman Sachs, în postul de consilier internaţional. Publicaţia franceză observă că Monti mai era încă în această funcţie în 2010, în momentul în care a fost însărcinat de preşedintele Comisiei UE cu elaborarea unui studiu privind piaţa unică europeană.
Lucas Papademos, premierul elen, nu a fost angajat de banca americană, dar a avut o relaţie importantă cu ea. Din funcţia de guvernator al Băncii centrale a Greciei, el a luat parte la operaţiunea financiară de mascare a datoriei cu ajutorul Goldman Sachs, în scopul de a asigura aderarea ţării sale la Euro.
Cei trei nu sunt singurii care au avut de-a face cu Goldman Sachs. Un alt personaj este Petros Christodoulou, fost trader al băncii americane, care a ajuns ulterior la conducerea Băncii Naţionale a Greciei (prima bancă comercială elenă). În 2006, Goldman Sachs revindea o parte din instrumentele derivate chiar Băncii Naţionale a Greciei. Acum, Christodoulou are o altă funcţie cheie - este şeful agenţiei elene care administrează datoria publică.
Linia tot mai ştearsă dintre politică şi finanţe
Când nu sunt ridicaţi de poliţie în miezul nopţii, manifestanţii americani care au Ocupat Wall Street-ul sunt în general ridiculizaţi pentru insistenţa cu care acuză dominaţia elitei politico-financiare. Clasată odinioară ca teorie a conspiraţiei, această temă este însă acum mult mai discutată. Băncii americane, scrie Le Monde, îi place să îşi plaseze oamenii fără să le dea jos măştile. Goldman Sachs este ţinta criticilor şi a suspiciunilor de fraudă, în special în cazul care a permis acumularea datoriei elene. Şi totuşi, notează Euronews, toate aceste personaje care au avut legătură cu banca americană, ocupă poziţii importante în guvernele naţionale şi la BCE.
Întrebările privind conflictul de interese şi posibilul acces al Goldman Sachs la pârghiile statului sunt adresate tot mai insistent.
