Dacă ne referim la contribuţia categoriilor de resurse la formarea şi creşterea Produsului Intern Brut, observăm, din cifrele publicate de INS, că sunt două categorii cu valoare negativă. Este vorba, în primul rând, despre administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, domenii unde activitatea s-a redus cu 0,7%, şi care au contribuit negativ cu 0,1% la creşterea economică a ţării. Alături de acestea, au redus PIB-ul cu alte 0,1% şi impozitele nete pe produs, care au scăzut ca volum cu 1%, în perioada analizată.
Alte domenii care nu au mers bine, dar care s-au menţinut pe linia de plutire cu o contribuţie zero la creşterea PIB sunt construcţiile, reparaţiile autovehiculelor, comerţul, transportul şi depozitarea, precum şi hotelurile şi restaurantele. Alte domenii care nu au contribuit nici pozitiv şi nici negativ la creşterea PIB din perioada ianuarie-septembrie sunt intermedierile financiare şi asigurările.
Analizând categoriile de utilizări, observăm că, în primele nouă luni ale anului în curs, consumul final al administraţiilor publice a contribuit negativ cu 0,3% la creşterea PIB, din cauza unei restrângeri de 2,4% în primele trei trimestre din 2013. Aici intră cheltuielile pentru consumul colectiv al serviciilor publice generale, apărare naţională şi securitate, menţinerea ordinii şi securităţii publice, activităţi legislative şi de reglementare, cercetare şi dezvoltare. Consumul final al administraţiilor publice are o pondere de 15,7% în PIB, motiv pentru care o scădere în acest sector se vede imediat în PIB.
Totodată, economia a mai fost trasă în jos de formarea brută de capital fix, care reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de firme pentru a fi folosite în producţie, domeniu care a avut o contribuţie negativă de 1,1%, în condiţiile în care are o pondere de 24% în PIB şi volumul s-a redus cu 3,9%. În plus, variaţia stocurilor a avut un impact de -1,5%, ca urmare a reducerii stocurilor din economie, explică reprezentanţii INS.
Pe lângă cele cinci categorii de resurse şi utilizări care au adus o scădere a PIB şi care, dacă ar fi mers mai bine, ne-ar fi adus o creştere economică mai consistentă, enumerăm şi sursele de venituri la bugetul de stat de unde au intrat mai puţini bani în vistieria statului în primele nouă luni ale anului, aşa cum le prezintă Ministerul Finanţelor Publice în execuţia bugetară de la finele lunii septembrie.
Cel mai mare declin, de 45,8%, s-a înregistrat la capitolul donaţii. Colectările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii s-au redus cu 24,2%. În plus, sumele colectate din taxe vamale s-au redus cu 16,3%, Pe minus au fost şi colectările din impozitul pe profitul companiilor, care s-au diminuat cu 1,3%, în perioada ianuarie-septembrie 2013 faţă de perioada similară a anului precedent. Tot în scădere au fost şi veniturile nefiscale care au intrat în buget, acestea reducându-se cu 3,8%. Scăderea acestor categorii de venituri este de natură să îngrijoreze în special în contextul în care cheltuielile totale au crescut cu 4,8%, peste creşterea veniturilor bugetare totale, care a fost de 4,4%, în primele nouă luni ale anului.
În concluzie, bucuria creşterii cu 2,7% a PIB-ului României în primele trei trimestre ale acestui an faţă de anul trecut este umbrită de reducerea activităţii şi încasărilor în mai multe sectoare, drept dovadă că economia încă nu şi-a revenit şi că, în lipsa unor politici economice care să suţină economia, situaţia s-ar putea agrava.
