Preţul gazelor de producţie internă va creşte cu 143% în următorii doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, preţurile finale vor fi majorate cu 72%, a declarat, marţi, Valeriu Binig, director în cadrul companiei de consultanţă Deloitte.
Estimările sunt cuprinse în studiul "Evaluarea strategică a impactului liberalizării pieţei gazelor naturale asupra consumatorilor industriali din România", realizat de compania de consultanţă Deloitte, la cererea CONPIROM, şi prezentat marţi într-o conferinţă de presă.
„Calendarul de liberalizare asumat de autorităţile române este unul agresiv, ce prevede o creştere de 143% a preţului gazelor indigene în următorii doi ani pentru consumatorii non-casnici, ceea ce generează presiuni şi riscuri pentru orice industrie implicată. Considerând că preţul de import şi ponderea importurilor rămân aceleaşi, creşterea preţului final va fi de 72% în următorii doi ani”, a precizat Binig.
Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în luna martie, consumatorii industriali utilizează 28% gaze de import, restul fiind de producţie internă.
Reprezentantul Deloitte a amintit că, în România, industria are o contribuţie de 32% la Produsul Intern Brut.
„Piaţa nu este suficient de matură pentru liberalizarea dublă, atât pe segmentul angro, cât şi pe cel cu amănuntul. Trebuie dezvoltate capacităţile de stocare şi trebuie puse la punct reguli de utilizare a acestor capacităţi. Trebuie să vedem dacă e cazul să păstrăm coşul de gaze sau nu”, a precizat Binig.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să ţină cont că România este o piaţă de frontieră, supusă unor riscuri politice şi, în plus, avem o singură sursă de import, respectiv Federaţia Rusă. În acelaşi timp, alte state europene, precum Marea Britanie, au 10 sau chiar mai multe surse de aprovizionare cu gaze.
În plus, istoricul pieţei de gaze a României arată că ţara noastră a avut preţuri mai mari decât restul ţărilor europene pentru gazele ruseşti.
În cadrul aceluiaşi eveniment, Mihai Ivaşcu, secretarul general al CONPIROM, a arătat că România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro şi peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieţei gazelor naturale.
„O aşa-zisă liberalizare a pieţei gazelor naturale din România va avea ca efect imediat reducerea la jumătate a contribuţiei industriei la Produsul Intern Brut, prin închideri de companii sau relocări în ţări cu o legislaţie care sprijină activitatea economică”, a declarat Mihai Ivaşcu.
„Dat fiind faptul că autorităţile nu au efectuat un studiu de impact atunci când au decis, unilateral, liberalizarea accelerată a pieţei gazelor naturale pentru consumatorii industriali, CONPIROM a apelat la un consultant internaţional competent pentru a face o asemenea analiză. Rezultatele prezintă un scenariu dezastruos, care s-ar putea concretiza, în termen scurt, prin pierderi de şase miliarde de euro la PIB şi creşterea numărului şomerilor cu peste 500.000 de persoane”, a adăugat el.
Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei industriale a gazelor agreat de Guvernul României cu FMI, liberalizarea totală pentru industrie este prevăzută pentru 31 decembrie 2014, însă, la ultima vizită a delegaţiei FMI, autorităţile române şi-au asumat liberalizarea pieţei industriale cu şase luni mai devreme, respectiv la 31 iunie 2014.
CNP: Producţia de gaze a României va creşte cu 11,2%, până în 2020
România va produce în anul 2020 o cantitate de gaze naturale utilizabile de 9,8 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 11,2% faţă de producţia previzionată pentru acest an, potrivit unei estimări a Comisiei Naţionale de Prognoză privind balanţa energetică a ţării.
Pentru anul acesta, CNP estimează o producţie de gaze de 8,8 milioane de tep.
În schimb, producţia de ţiţei va scădea cu 2,6% în 2020, când vom extrage 3,75 milioane de tep, faţă de 3,87 milioane de tep în 2018.
De asemenea, importurile de gaze vor scădea cu 8%, de la 1,2 milioane de tep în acest an, la 1,1 milioane tep în 2020.
Importurile de ţiţei vor fi şi ele cu 2%, de la 4,8 milioane tep, până la 4,7 milioane de tep în următorii şase ani.
Consumul naţional de gaze al ţării se ridică la 12 - 13 miliarde de metri cubi anual.
În prezent, România importă 20 - 25% din necesarul de gaze naturale dintr-o singură sursă, respectiv Federaţia Rusă.
Producţia autohtonă de gaze este împărţită între doi mari producători interni, respectiv Petrom şi Romgaz.
