Preţul petrolului ar putea creşte până la 200 de dolari per baril în următoarele 18 luni, ceea ce ar cauza o prăbuşire economică de mari proporţii, a indicat într-o analiză Philip K. Verleger, expert în petrol şi mărfuri la firma de consultanţă americană The Brattle Group, informează Mediafax.
Predicţia se bazează pe un posibil deficit de combustibili cu concentraţii scăzute de sulf (SOx), care s-ar putea produce în 2020, pe fondul unui nou set de reglementări al Organizaţiei Maritime (OM).
Conform acestora, concentraţia de sulf din combustibilii utilizaţi în transportul maritim ar urma să fie redusă la 0,5%, de la 3,5%, începând cu 2020. Asta în condiţiile în care, conform datelor oferite de Agenţia Internaţională a Energiei, transportul maritim are o pondere de 5% din cererea de petrol de la nivel global, cea mai mare parte având concentraţii mari de sulf. Ponderea este mai mare decât întreaga cerere combinată de petrol a Germaniei, Franţei şi Marii Britanii. Totodată, este responsabilă şi pentru 2% din emisiile de dioxid de carbon de la nivel global, peste nivelul înregistrat de aviaţia comercială.
Estimările lui Philip K. Verleger mai arată că, în 2020, proprietarii de nave vor avea trei opţiuni pentru a pune în aplicare reglementările Organizaţiei Maritime: trecerea pe gaz lichefiat (o opţiune costisitoare), instalarea de filtre (o opţiune, de asemenea, considerată costisitoare) sau trecerea pe combustibili cu concentraţii scăzute de sulf. Aceasta din urmă fiind singura opţiune considerată viabilă din punctul de vedere al costurilor.
Pentru a face faţă cererii tot mai mari a sectorului maritim, producţia diesel va trebui să fie suplimentată cu cel puţin 7%, conform estimărilor analizei. La acest procentaj s-ar mai adăuga încă 3% necesari acoperirii consumului transportului terestru. Toată această cantitate urmând a avea concentraţii scăzute de sulf.
"Nu este clar că aceste cantităţi vor putea fi produse. În schimb, (...) creşteri foarte mari ale preţurilor ar putea fi necesare pentru a inhiba consumul non-maritim", a precizat expertul în analiză.
În plus, în 2020, producţia de diesel cu concentraţii mari de sulf ar urma să scadă până la 1,2 milioane de barili pe zi, de peste două ori mai puţin decât în 2019 şi 2018. Iar cea de diesel cu concentraţii mici de sulf ar urma să fie de 969.000 de barili / zi - de la zero, cât este în momentul de faţă.
"Aproximativ jumătate din rafinăriile din lume nu pot produce combustibilul reglementat. Aceste instalaţii simple produc cantiţăţi semnificative de combustibili bogaţi în sulf. Varietatea de produse ale acestui gen de rafinării este dictată de ţiţeiul procesat. Pot produce combustibili cu cantităţi mici de sulf dacă ţiţeiul introdus în rafinării conţine putin sulf (cum ar fi, de exemplu, ţiţeiul nigerian). Nu pot reprocesa un deisel cu concentraţie mare de sulf în diesel cu concentraţie mică", se precizează în analiză.
Conform lui Philip K. Verleger, proprietarii acestui gen de rafinării ori le vor închide, ori vor reduce cantitatea de produse petrochimice din piaţă, ceea ce va duce la creşterea preţurilor.
