Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că în 2018 inflaţia va atinge „un plafon de 5%”, după care, spre sfârşitul anului, aceasta se va tempera.
„Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate şi a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condiţiile de pe piaţa muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei şi a inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”, a spus Mugur Isărescu, la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară a conducerii Băncii Naţionale a României (BNR).
Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32 la sută, de la 3,32 la sută în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72 la sută, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8 la sută în ianuarie şi 2,9 la sută în februarie 2018, de la 2,4 la sută în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, dar şi influenţele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul preţurilor serviciilor.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să crească până la 1,7 la sută în ianuarie şi 2,1 la sută în februarie 2018, de la 1,3 la sută în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6 la sută în februarie, de la 1,1 la sută în luna decembrie 2017.
Creşterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuşi robustă, la 6,9 la sută, după nivelul de 8,8 la sută atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deşi cu o contribuţie diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creştere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net şi-a mărit în schimb contribuţia negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).
Pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a accelerat la 7 la sută, în condiţiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar şi a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.
Nivel ridicat a dinamicii anuale a producţiei industriale, la începutul anului
Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menţinerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producţiei industriale, precum şi a celei aferente activităţii de comerţ şi servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.
Condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9 la sută la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6 la sută) s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii şi a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,25 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,25 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi evoluţia reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 16 aprilie 2018, la ora 15.00.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 mai 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.
