Un nou galop multinual al preţurilor la alimente este aproape inevitabil, iar românii ar avea foarte mult de suferit de pe urma scumpirii mâncării. În fapt, potrivit unui raport al japonezilor de la Nomura, ţara noastră este cea mai expusă din Europa şi printre cele mai expuse din lume la o eventuală creştere generalizată a preţurilor. Importurile substanţiale de mâncare (aproximativ 1,1% din Produsul Intern Brut sau peste 1,3 miliarde de euro), veniturile reduse şi ponderea imensă a cheltuielilor alimentare în totalul consumului (aproape 50%) plasează România pe locul 12 în lume în privinţa riscurilor generate de creşterea preţurilor la produse de bază. Înaintea noastră regăsim mai ales ţări foarte sărace, cum ar fi Bangladesh, Nigeria, Algeria sau Sudan, cu o singură excepţie, Hong-Kong, aflată în top din cauza importurilor foarte mari.
Mâncăm jumătate din salariu
„Pentru majoritatea ţărilor dezvoltate, ponderea consumului de alimente în totalul cheltuielilor unei gospodării nu depăşeşte 10-20%, în China ajunge la aproximativ o treime, iar în ţările cu venituri foarte mici, cum ar fi Nigeria, Vietnam, Bangladesh sau România, este în jur de 50%", arată specialiştii Nomura. Din cauza ponderii semnificative pe care cheltuielile alimentare o au în veniturile românilor, economia ţării noastre este cu mult mai expusă decât altele. „Impactul unei creşteri de lungă durată a preţurilor ar fi mult mai amplu în ţările unde populaţia are venituri reduse. Aici, populaţia lucrătoare va fi nevoită să ceară salarii mai mari pentru a compensa creşterea preţurilor. Va fi generată astfel o spirală preţuri-inflaţie dăunătoare întregii economii", arată raportul. Un alt risc la care este supusă ţara noastră este acela al deteriorării deficitelor externe şi, într-un final, al deprecierii cursului de schimb valutar. „Cu cât este mai săracă ţara, cu atât va încerca mai mult să ieftinească importurile de mâncare şi să reducă la maximum exporturile. Prin astfel de măsuri nu va face însă decât să adâncească deficitul comercial şi să pună presiune pe cursul de schimb, generând o depreciere a monedei", consideră japonezii.
Două treimi dintre români câştigă doar cât să nu moară
Un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii conţine, în sine, şi explicaţia pentru care România ocupă un loc fruntaş în privinţa riscurilor generate de preţul alimentelor. Potrivit raportului citat, aproape două treimi din familiile din România (65%) direcţionează întregul venit lunar către produse de bază. Mai mult, 31% din gospodării nu reuşesc nici măcar să acopere strictul necesar cu salariile pe o lună, în timp ce doar 19% reuşesc să mai cumpere şi altceva decât produse de bază.
Mâncăm jumătate din salariu
„Pentru majoritatea ţărilor dezvoltate, ponderea consumului de alimente în totalul cheltuielilor unei gospodării nu depăşeşte 10-20%, în China ajunge la aproximativ o treime, iar în ţările cu venituri foarte mici, cum ar fi Nigeria, Vietnam, Bangladesh sau România, este în jur de 50%", arată specialiştii Nomura. Din cauza ponderii semnificative pe care cheltuielile alimentare o au în veniturile românilor, economia ţării noastre este cu mult mai expusă decât altele. „Impactul unei creşteri de lungă durată a preţurilor ar fi mult mai amplu în ţările unde populaţia are venituri reduse. Aici, populaţia lucrătoare va fi nevoită să ceară salarii mai mari pentru a compensa creşterea preţurilor. Va fi generată astfel o spirală preţuri-inflaţie dăunătoare întregii economii", arată raportul. Un alt risc la care este supusă ţara noastră este acela al deteriorării deficitelor externe şi, într-un final, al deprecierii cursului de schimb valutar. „Cu cât este mai săracă ţara, cu atât va încerca mai mult să ieftinească importurile de mâncare şi să reducă la maximum exporturile. Prin astfel de măsuri nu va face însă decât să adâncească deficitul comercial şi să pună presiune pe cursul de schimb, generând o depreciere a monedei", consideră japonezii.
Două treimi dintre români câştigă doar cât să nu moară
Un raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii conţine, în sine, şi explicaţia pentru care România ocupă un loc fruntaş în privinţa riscurilor generate de preţul alimentelor. Potrivit raportului citat, aproape două treimi din familiile din România (65%) direcţionează întregul venit lunar către produse de bază. Mai mult, 31% din gospodării nu reuşesc nici măcar să acopere strictul necesar cu salariile pe o lună, în timp ce doar 19% reuşesc să mai cumpere şi altceva decât produse de bază.
