Guvernele din zona euro încearcă să convingă băncile să accepte o pierdere mai mare pe obligaţiunile Greciei, fără de care criza datoriilor de stat nu va putea fi rezolvată, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble.
Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 au cerut sâmbătă Uniunii Europene să prezinte, la summit-ul UE de la sfârşitul acestei săptămâni, un plan "complet si decisiv" care să soluţioneze criza datoriilor de stat prin reducerea datoriei Greciei, împiedicarea riscurilor de contagiune şi protejarea băncilor europene. Instituţiile de credit se opun însă atât unor pierderi mai mari din expunerea pe Grecia, cât şi presiunilor pentru forţarea unei recapitalizări generalizate. "Detaliile sunt discutate acum. Nu trebuie să fie gata până la summit-ul UE, însă principiile trebuie să fie clare", a declarat Schaeuble la televiziunea germană ARD. Schaeuble şi omologul său francez Francois Baroin au primit sâmbătă un avertisment ferm de la G20 şi trebuie să acţioneze urgent şi decisiv pentru a opri o criză care a început deja să afecteze economia globală.
Germania şi Franţa, marile puteri ale zonei euro, susţin că fac progrese bune în privinţa unui plan de soluţionare a crizei.
Întrebat, în interviul acordat ARD, dacă ar trebui ca băncile să accepte o reducere de până la 50-60% a datoriei Greciei, Schaeuble a afirmat: "O soluţie de durată pentru Grecia nu este posibilă fără deprecierea unor obligaţiuni, care va trebui probabil să fie mai mare decât nivelul luat în calcul în vară".
Liderii europeni au convenit, la summit-ul UE din 21-22 iulie, un al doilea acord de salvare a Greciei, de 109 miliarde euro, care prevede în premieră participarea creditorilor privaţi ai statului. Astfel, băncile şi companiile de asigurări au acceptat o pierdere de 21% din obligaţiunile de stat greceşti care vor ajunge la maturitate până în 2020, în valoare totală de 135 miliarde euro. Lideri europeni şi economişti au indicat în ultimele săptămâni că ar putea fi necesară o depreciere mai puternică a obligaţiunilor greceşti, de circa 50%, pentru a stabiliza zona euro.
Grecia are în derulare un acord de finanţare externă cu UE şi FMI de 110 miliarde euro, pe trei ani, încheiat în mai 2010. Noul acord are scopul de a permite statului elen să evite pieţele de credit pentru încă un an faţă de cel anterior, până la jumătatea lui 2014.
"Desigur că am dori, dacă va fi posibil, să convenim împreună cu băncile participarea sectorului privat. De aceea vom discuta cu ei. Însă este clar, trebuie să fie un nivel de participare suficient pentru a ajunge la o soluţie de durată pentru Grecia. Este de o dificultate enormă", a arătat Schaeuble.
Într-un alt interviu, acordat televiziunii ZDF, oficialul german a reiterat că este necesară recapitalizarea băncilor pentru a preveni o escaladare a crizei. "Este necesară o mai bună reglementare şi, de asemenea, o mai bună capitalizare a băncilor, ceea ce vom face pe termen scurt. Este cea mai bună variantă pentru a ne asigura că nu vom asista la escaladarea crizei şi la colapsul sistemului bancar. Trebuie să admitem că băncile nu mai au încredere reciprocă în acest moment, iar piaţa interbancară nu funcţionează aşa cum ar trebui. Cel mai bun mod de a aborda această problemă este recapitalizarea mai bună", a arătat el.
Unii analişti consideră însă că obligarea băncilor să atragă capital ar putea pune în pericol creşterea economică din zona euro, care se află oricum într-o perioadă de încetinire.
