Membrii generaţiei Z au competenţe tehnice, dar sunt preocupaţi că nu au abilităţile sociale necesare şi îşi doresc mai multă interacţiune umană, opt din 10 se văd lucând în tehnologie, arată un studiu comandat de Dell Technologies, informează Mediafax. Generaţia Z intră pe piaţa muncii, aducând o mentalitate orientată spre tehnologie, care va propulsa companiile şi mai departe în era digitală, dar, în acelaşi timp, având potenţialul de a adânci falia dintre cele cinci generaţii de la locul de muncă. Conform studiului global comandat de Dell Technologies, membrii generaţiei Z, adică cei născuţi după 1996, posedă o înţelegere profundă şi universală a tehnologiei şi a potenţialului său de a transforma modul în care muncim şi trăim.
„Este aproape un dat ca aceşti nativi digitali să aibă abilităţi tehnologice şi de ştiinţa datelor, dar ceea ce este surprinzător este nivelul de maturitate digitală pe care ei îl aduc la locul de muncă”, a declarat Danny Cobb, cercetător principal şi vicepreşedinte pentru strategii tehnologice în cadrul Dell Technologies. „Totuşi, nu am crescut o generaţie de roboţi. Generaţia Z vede tehnologia nu numai ca pe un instrument care să faciliteze progresul umanităţii, ci şi ca pe un mijloc pentru echilibrarea forţelor pe terenul de joc al informaţiei. Combinaţia lor de viziune şi optimism este remarcabilă”.
Studiul, realizat în rândul a peste 12.000 de elevi de liceu şi studenţi din 17 ţări, relevă perspectiva generaţiei tinere în privinţa tehnologiei şi locurilor de muncă ale viitorului. Astfel, 98% au utilizat tehnologia în cadrul educaţiei lor formale, 91% spun că tehnologia oferită de un angajator ar reprezenta un factor în alegerea dintre mai multe oferte de angajare similare, 80% doresc să lucreze cu tehnologie de vârf; dintre aceştia, 38% sunt interesaţi de cariere în IT, 39% vor să lucreze în securitatea cibernetică, iar 46% aspiră să lucreze în cercetare şi dezvoltare tehnologică. În plus, 80% cred că tehnologia şi automatizarea vor crea un mediu de lucru mai echitabil preîntâmpinând arbitrarul şi discriminarea.
Un procent copleşitor de 89% consideră că intrăm în era parteneriatului om-maşină: 51% dintre respondenţi cred că oamenii şi maşinile vor lucra în echipe integrate, iar 38% consideră că maşinile sunt instrumente pe care oamenii trebuie să le utilizeze după necesităţi. Deşi majoritatea membrilor generaţiei Z este încrezătoare în calităţile sale tehnice, aceştia sunt de asemenea preocupaţi că nu posedă abilităţile sociale şi experienţa dorite de angajatori. 73% îşi evaluează gradul de alfabetizare tehnologică drept bun sau excelent, iar 68% declară că au abilităţi de codare peste medie. Şi mai grăitor este faptul că 77% sunt dispuşi să fie mentori pentru colegii mai în vârstă care ar putea avea experienţă mai puţină în ceea ce priveşte tehnologia. Cu toate acestea, aproape toţi proaspeţii absolvenţi (94%) sunt îngrijoraţi de găsirea unui loc de muncă.
Doar puţin peste jumătate dintre respondenţi (57%) evaluează ca fiind bun sau excelent aportul educaţiei lor la pregătirea pentru viitoarele cariere, iar 52% sunt încrezători că posedă abilităţile tehnice pe care angajatorii le doresc, dar nu neapărat şi abilităţile non-tehnice. În acelaşi timp, angajaţii cu vechime sunt preocupaţi de faptul că sunt depăşiţi şi că majoritatea poziţiilor de conducere din viitor vor fi ocupate de nativii digitali. Conform unui studiu anterior realizat de Dell Technologies, 87% dintre liderii companiilor se tem că organizaţiile lor vor avea dificultăţi în a oferi şanse egale tuturor generaţiilor.
Având acum până la cinci generaţii printre angajaţii lor, companiile trebuie să îi ajute pe aceştia să găsească un numitor comun în demersul de a crea o cultură orientată în principal spre digital. Echipele inter-funcţionale cu seturi de abilităţi complementare pot încuraja schimbul de cunoştinţe şi o abordare nouă faţă de rezolvarea problemelor. Programele de practică, de rotaţie şi alte oportunităţi de dezvoltare a carierelor aflate la început pot ajuta tinerii angajaţi să acumuleze experienţă şi abilităţi sociale la locul de muncă. Iar programele de mentorat invers pot ameliora competenţele tehnice la nivelul unei întregi organizaţii, având membrii generaţiei Z drept deschizători de drumuri.
Deşi au interacţionat cu dispozitivele electronice practic încă de la naştere şi au crescut odată cu platformele de socializare, membrii generaţiei Z îşi doresc mai multă interacţiune umană la locul de muncă. Comunicarea în persoană (43%) este metoda preferată de comunicare cu colegii, urmată de telefon (21%); aplicaţiile de mesagerie şi mesajele text s-au clasat ultimele. 75% se aşteaptă să înveţe la locul de muncă de la colegi sau alţi oameni, nu din online. 82% spun că platformele de socializare pot reprezenta un instrument valoros la locul de muncă Peste jumătate dintre respondenţi (53%) preferă să meargă la un loc de muncă în comparaţie cu lucrul de acasă, iar 58% preferă să lucreze în cadrul unei echipe decât în mod independent.
„Tinerii angajaţi ai zilelor noastre au crescut într-un mediu educaţional care presupunea colaborare şi au aceleaşi aşteptări la locul de muncă”, a declarat Maribel Lopez, analist pentru industria tehnologică şi consultant strategic în cadrul Lopez Research. „Deşi comunicarea faţă în faţă nu este întotdeauna posibilă la locul de muncă modern al zilelor noastre, tehnologiile imersive permit tuturor tipurilor de lucrători să colaboreze atât în lumea reală, cât şi în lumea virtuală”. Studiul a fost comandat de Dell Technologies şi realizat de o firmă de cercetare independentă. Între august şi septembrie 2018, Dimensional Research a realizat un studiu online printre elevii de liceu şi studenţi din 17 ţări din toată lumea. Studiul a fost tradus în 12 limbi şi chestionarul a fost completat de peste 12.000 de persoane cu vârste între 16 şi 23 de ani.
