Fraudele cu fonduri europene sunt mult mai mari decât cele 600 de milioane de euro raportate de statele membre ale Uniunii Europene în 2010, relatează publicaţia electronică EUobserver.com, citată de Mediafax. "Extinderea activităţilor ilicite care aduc pierderi în bugetul Uniunii Europene este cu adevărat şocantă (...) Considerăm că suma reală este mult mai mare", a declarat joi comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding.
Anul trecut, bugetul Uniunii Europene a fost de 125,5 miliarde de euro, dar o sumă importantă se presupune că a fost furată în special prin intermediul programelor pentru agricultură şi dezvoltare regională.
Statele membre au administrat, prin intermediul agenţiilor naţionale, 80 la sută din bugetul UE.
Cei care comit aceste infracţiuni reuşesc să scape mutându-se în statele membre unde pedepsele sunt reduse sau chiar inexistente. În aceste condiţii, Reding consideră că UE are nevoie de o "lege federală" care să asigure o mai bună cheltuire a banilor şi care să-i împiedice pe cei care comit fraude să caute refugiu în anumite state membre. "Dacă avem un buget federal cu bani care vin de la cele 27 de state membre ale Uniunii, trebuie să avem şi o lege federală care să protejeze acest buget", a spus Reding.
Comisarul european vrea o pedeapsă automată cuprinsă între şase luni şi cinci ani pentru cele mai importante infracţiuni. Amenzile ar ajunge la 100.000 de euro pentru cei care fură bani europeni şi la 30.000 de euro pentru spălare de bani.
Un procuror public european, funcţie a cărei înfiinţare este permisă de Tratatul de la Lisabona, i-ar coordona pe procurorii din fiecare stat membru în ceea ce priveşte urmărirea şi acuzarea suspecţilor. Viviane Reding susţine şi o creştere a atribuţiilor acestui procuror, chiar dacă acest lucru înseamnă modificarea tratatului.
Un europarlamentar liberal din Marea Britanie, Sarah Ludford, şi-a exprimat însă rezervele cu privire la acest plan, afirmând că o pedeapsă minimă automată "ar submina libertatea sistemelor juridice naţionale".
