Firmele mici şi mijlocii din România vor putea obţine online certificatele privind datoriile la stat, atât la bugetul general, cât şi la bugetele locale, măsură care va fi implementată, probabil, peste trei luni, a declarat ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu. Într-un interviu acordat AGERPRES, Florin Jianu a vorbit despre beneficiile acestei măsuri, pe care a solicitat-o încă de la începutul mandatului său. De asemenea, ministrul pentru IMM-uri a explicat şi care este stadiul implementării programului de subvenţionare, din fonduri europene, a firmelor care angajează absolvenţi ai anului 2014, dar şi despre posibilitatea prelungirii programului SRL-D.
AGERPRES: Guvernul a aprobat Ordonanţa prin care firmele vor putea obţine online certificatele privind datoriile la stat. De când se va aplica această măsură?
Florin Jianu: Ordonanţa de Guvern (nr. aprobată în data de 19 iunie) a creat cadrul pentru implementarea acestor tipuri de măsuri, adică a relaţiei pe care ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală n.r) o are cu contribuabilii, fie ei privaţi, fie publici. În plus, s-au introdus o serie de noi reglementări printre care şi această relaţie online, care se va desfăşura pe baza semnăturii electronice şi pe baza unui ordin emis de ministrul de Finanţe, împreună cu ministrul Dezvoltării, care vor realiza, de fapt, normele metodologice de aplicare a acestei Ordonanţe. Am avut o discuţie cu ministrul de Finanţe şi mi-a spus că în următoarele trei luni, probabil, această măsură se va putea aplica. Însă este foarte important pentru mine, care reprezint IMM-urile, că acest prim pas a fost creat, că s-a înţeles necesitatea, pentru că un întreprinzător pierdea foarte mult timp în relaţia cu ANAF sau cu autorităţile publice locale pentru emiterea acestor tipuri de certificate. De asemenea, un pas foarte important a fost făcut deja de Registrul Comerţului. Acolo, certificatele constatatoare se pot emite online, pe baza semnăturii digitale. Ministerul pentru IMM a reacţionat foarte rapid şi, pe programele naţionale pe care le avem în desfăşurare, acceptăm aceste tipuri de înscrisuri, pentru că exista reticenţă din partea funcţionarilor publici care, dacă nu mai văd semnături şi ştampile pe un certificat, au tendinţa să îl respingă sau să ceară lămuriri suplimentare. Am dat un comunicat rapid pe site-ul nostru prin care anunţăm că acceptăm aceste documente pe toate programele naţionale. Mă bucur că s-a aprobat această măsură, pentru că am cerut de la începutul mandatului acest lucru.
AGERPRES: În România încă se radiază multe firme. Care sunt măsurile pe care le aveţi în vedere pentru a diminua acest fenomen?
Florin Jianu: Am constatat că există un număr important de firme care se radiază, dar la fel de important este că numărul de firme care se înfiinţează este mai mare. Este un plus de 12.152 de companii şi acest lucru este îmbucurător. Rata de radiere de firme este, însă, îngrijorătoare. Pe de altă parte, este un proces natural de intrare şi de ieşire a firmelor din economie. Colegii mei au făcut un chestionar pentru a afla, dintr-un eşantion reprezentativ din rândul firmelor, care sunt principalele probleme cu care se confruntă. Vom da imediat publicităţii informaţii asupra cauzelor şi vom avea şi o serie de măsuri, dar deocamdată suntem în stadiul de strângere de informaţii.
AGERPRES: Reprezentanţii mediului bancar susţin introducerea plăţii cu cardul în zonele cu evaziune fiscală ridicată. Ce părere aveţi de acest demers?
Florin Jianu: Noi susţinem procesul de digitalizare şi de plată online cât se poate de mult, dar aici trebuie să avem în vedere şi specificul naţional. Populaţia României este încă, în mare parte, o populaţie rurală. Trebuie să facem această trecere cu foarte multă atenţie. Cât priveşte companiile, ele şi în acest moment au un plafon maxim de derulare de cash de 10.000 de lei pe zi. În plus, există o Lege care se găseşte în acest moment în Parlament şi care va reglementa plata cash atât în relaţia dintre persoane fizice, cât şi între persoane fizice şi persoane juridice. Să vedem în ce formă va fi adoptată de Parlament, dar trebuie să avem în vedere o trecere cu foarte mare grijă în special în rândul populaţiei pentru acest demers.
AGERPRES: Care este stadiul discuţiilor cu privire la impozitul forfetar?
Florin Jianu: În privinţa impozitului forfetar am avut o discuţie cu ministrul Finanţelor şi i-am spus că trebuie să îndeplinească trei criterii: trebuie să fie foarte simplu de înţeles pentru întreprinzătorii care vor fi afectaţi de acest impozit, în al doilea rând trebuie să fie uşor de urmărit de ANAF şi de structurile de control ale Ministerului de Finanţe, iar în al treilea rând cei care plătesc impozit cinstit în acest moment să plătească mai puţin sau cel mult egal cu cât plătesc acum. Dacă una dintre aceste trei condiţii nu va fi îndeplinită, niciunul dintre noi nu va susţine acest tip de reglementare. Ea se găseşte în acest moment în Parlament şi vom vedea forma finală.
AGERPRES: Cum se va derula, concret, programul de subvenţionare a firmelor care angajează absolvenţi 2014?
Florin Jianu: În acest moment noi am aplicat cele opt proiecte şi aşteptăm rezultatele din partea Ministerului Fondurilor Europene, iar din luna iulie cred că deja vom demara aceste proiect. Aşteptăm o ţintă de minimum 6.400 de tineri absolvenţi 2014 care să beneficieze de aceste proiecte. Am discutat cu ministrul Fondurilor Europene pentru continuarea demersului pe programarea 2014 — 2020 în aşa fel încât proiectele de anul acestea să fie pilot, să reprezinte doar un început. Fiecare regiune de dezvoltare a României va avea un asemenea tip de proiect. Eu sper ca şi companiile să răspundă foarte rapid şi foarte bine acestor demersuri, aşa încât să mergem la fondurile europene şi să cerem continuare şi suplimentarea numărului. În ceea ce priveşte procedura, aceasta va fi foarte simplă. Firma interesată va aplica online la Oficiul teritorial de care este arondată. Avem opt oficii teritoriale, subordonate Ministerului, în toate cele opt regiuni de dezvoltare. Deci firma aplică cu intenţia de a lua un număr de persoane, face contractele de muncă, după care începe procesul de decontare din partea Oficiilor teritoriale. Firmele nu aplică direct la Ministerul Fondurilor Europene sau la noi la Minister.
AGERPRES: Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor (SRL-D) va continua?
Florin Jianu: SRL-D este un program fanion! Eu ţin foarte mult la acest program pentru că are rezultate remarcabile: 14.000 de noi firme şi 26.000 de locuri de muncă (nr. în trei ani) înseamnă ceva în economie. Fac toate eforturile pentru a-l capitaliza, pentru a atrage diverse surse, fie din bugetul naţional, din bugetul fondurilor europene pe perioada actuală sau pe perioada viitoare.
AGERPRES: Băncile comerciale spun că nu pot credita firmele româneşti pentru că sunt subcapitalizate, iar firmele susţin că băncile au condiţii foarte dure de creditare. Ce măsuri aveţi în vedere pentru a îmbunătăţi relaţia dintre bănci şi IMM-uri?
Florin Jianu: Eu văd din ce în ce mai multe bănci care se poziţionează ca bănci pentru IMM-uri, favorabile IMM-urilor, bănci care susţin IMM-urile. Vedem tot felul de reclame în această perioadă, deci sper să asistăm la o schimbare de abordare din partea băncilor, să îşi aplece mai mult atenţia către întreprinderile mici. Este adevărat că munca este mult mai intensă în relaţia cu companiile mici şi atunci, probabil, că o bancă preferă o companie mare sau alt tip de client. Mi-aş dori însă din partea băncilor să fie o deschidere mai mare în acest sens. Am şi o cerinţă publică pentru ele, care vine din partea mediului de afaceri, legată de faptul că ofertele lor nu sunt expuse unitar. Un întreprinzător, dacă vrea să compare ofertele, trebuie să meargă la fiecare bancă la ghişeu şi să afle condiţiile de creditare. În acest sens, eu aş cere public băncilor ca ofertele să fie standardizate şi postate pe site-ul lor, astfel încât un întreprinzător să nu piardă vremea la fiecare bancă în parte. Mai este mult, însă, de lucrat la ceea ce înseamnă relaţia dintre întreprinzător şi bancă. Ceea ce putem noi face este să venim cu programe care să susţină întreprinzătorii. Avem acest program de locuri de muncă subvenţionate şi am discutat şi cu Ministrul Finanţelor un program de susţinere a întreprinzătorilor din România care să creeze din ce în ce mai multe firme. Acestea sunt demersurile pe care noi le vom susţine.
