Fermierii români au costuri foarte mari de producţie pentru legumele din sere, pe timpul iernii, în special din cauza cheltuielilor cu energia, de aceea cred că este nevoie să utilizăm noi tehnologii, pe care le putem cumpăra cu bani europeni, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.
Potrivit ministrului, România ar trebui să beneficieze de experienţa fermierilor olandezi, care, cu ajutorul unei tehnologii îmbunătăţite, au ajuns să plătească pentru energie doar 25% din costurile de producţie ale legumelor în sere, în timp ce, în România, aceste cheltuieli sunt de 75%.
"Olanda este principalul investitor în agricultura României, activând în principal pe partea de producţie a laptelui şi cu un aport important în tot ceea ce înseamnă noi tehnologii, de la creşterea păsărilor la creşterea vacilor de lapte. Sperăm să ne sprijine în următoarea problemă: pe perioada iernii, noi nu reuşim să producem legume în România din cauza costurilor foarte mari cu energia, ori soluţiile dezvoltate de olandezi permit eficientizarea producţiei de legume şi pe perioada iernii. Sperăm să realizăm cu producătorii români o retehnologizare", a spus ministrul român de resort.
Irimescu a amintit că există fonduri europene destinate special pentru acest tip de proiecte, iar olandezii ne-ar putea ajuta să realizăm proiecte prin care să atragem bani europeni pentru a cumpăra tehnologie.
"Cei din Olanda, chiar dacă nu au clima friguroasă din România, au cu energia doar 25% din costurile produselor din seră, iar în România aceste costuri sunt de 75%. România, care este şi aproape de Turcia, are o mare problemă pe perioada de iarnă să facă faţă concurenţei roşiilor din Antalya, unde temperaturile nu scad sub 10 grade niciodată", a continuat oficialul guvernamental.
Irimescu a mai arătat că marii fermieri români deja au început să vadă importanţa utilizării unei tehnologii înalte. El a relatat că, recent, a văzut în cadrul unei vizite la producătorii de sfeclă din Braşov faptul că aceştia folosesc o combină de ultimul tip, în valoare de o jumătate de milion de euro, care, la o singură trecere, realizează toate activităţile necesare pentru respectiva cultură.
"Deci iată că marii producători români au înţeles importanţa tehnologiei şi reuşesc să se alinieze la cerinţele şi standardele europene", a continuat ministrul Agriculturii.
Potrivit acestuia, şi micii fermieri ar trebui să treacă la o tehnologie îmbunătăţită, în condiţiile în care, în prezent, chiar dacă au produse de foarte bună calitate, ei nu reuşesc de fiecare dată să respecte standardele de igienă de la nivelul producătorilor mari.
"Mai este o categorie mică, a fermierilor de semi şi subzistenţă, care au însă un alt rol, acela de a menţine mediul rural viu, au rolul foarte important de a reuşi să facă o agricultură cu mijloace reduse tehnologic. Mi s-a pus întrebarea: oare este bine să supramodernizăm satele, să facem oraşe din sate? Nu este bine oare să păstrăm tradiţionalismul satului românesc? Este o întrebare foarte grea. Pe de o parte, nu poţi să nu gândeşti un sistem de apă curentă, canalizare şi toalete moderne — să nu uităm faptul că, recent, presa a menţionat faptul că România este pe ultimul loc la această caracteristică. Dar cred eu că este foarte important să-i încurajăm pe aceşti mici producători să devină din ce în ce mai performanţi. Au produse foarte bune, dar nu întotdeauna, neavând dotarea tehnologică necesară, reuşesc să respecte standardele de igienă de la nivelul producătorilor mari. Una este când produci într-o fabrică de inox, cu totul controlat, şi alta este în mediul rural, unde mai este şi o muscă. Trebuie să ne gândim şi la sănătatea consumatorilor, dar, cu investiţii minime şi prin asociere şi cooperativă, cred că se poate ajunge ca şi micii producători, cu produse de foarte bună calitate, să ajungă pe piaţă şi pe masa consumatorilor de la oraş", a adăugat Irimescu.
