Deşi tarabele din pieţe sunt pline de roadele toamnei, prea puţini sunt cumpărătorii care să le cumpere. “Preţurile sunt mai mari decât anul trecut, e adevărat, dar a fost secetă şi de aceea sunt aşa... Clienţii? Se uită şi pleacă. Aşteptăm să vină pensia, poate ne fac vânzare pensionarii, că oricum tinerii cumpără din supermaketuri”, spun cultivatorii.
Din cauza lipsei de precipitaţii, cultivatorii din judeţul Galaţi au raportat, iniţial, culturi afectate pe 97.000 de hectrare, adică pe 32% din suprafaţa totală arabilă a judeţului. După verificările făcute în teren, însă, raportul a arătat că doar 6,2% din suprafaţa arabilă a fost distrusă de secetă.
“Verificările au fost făcute de oamenii noştri, de la Camera Agricolă, împreună cu un reprezentant ISU şi autorităţile locale. S-au făcut măsurători, s-au luat date din teren privind recoltele înregistrate în ultimii ani şi s-au verificat cu mare atenţie toate suprafeţele declarate afectate de secetă. Ce a rezultat se află în raportul oficial”, a declarat Floricel Dima, preşedintele Camerei Agricole Galaţi.
Totuşi, nu toţi fermierii din Galaţi trebuie acuzaţi de intenţia de a păcăli autorităţile raportând suprafeţe afectare de secetă mai mari decât în realitate, în speranţa că vor primi un ajutor de minimis din partea statutului român. Problema este însă că Guvernul României nu acordă despăgubiri decât pentru culturile afectate în proporţie de peste 30% din suprafaţa totală cultivată, iar în multe cazuri fermierii gălăţeni nu s-au încadrat la această condiţie. Există însă o lege prin care fermierii ar putea primi despăgubiri fără să mai existe condiţia “pragului” de 30%. Este vorba despre legea fondului mutual în agricultură.
“Deşi este adoptată din 2014, nici până acum nu s-a înfiinţat acel fond. Legea prevede că acel fond se constituie cu bani de la UE în proporţie de 65% şi bani de la statul român şi fermier în proporţie de 35%, adică să contribuie puţin şi fermierul, dar atunci când culturile îi sunt afectate de calamităţi, mai ales de secetă, să poată primi o despăgubire. Această lege nu prevede nici un procent privind gradul de afectare a culturii, dar nici până astăzi nu s-a constituit acest fond mutual, aşa că legea nu se aplică”, a avertizat senatorul PRU Gheorghe Saghian.
Aşadar, în lipsa unei astfel de legi funcţionabile, fermerii români nu au altceva de făcut decât să spere la culturi afectate în proporţie de peste 30% pentru ca Guvernul să le poată acorda o cât de mică despăgubire.
