Continuând demersurile menite să contribuie la dezvoltarea nivelului de educaţie financiară a publicului, ING a realizat în 2012 a doua ediţie a testului de inteligenţă financiară - "FQ test”. Lansat în premieră la sfârşitul anului 2010, ca instrument de măsurare a cunoştinţelor şi abilităţilor financiare, "FQ test” include în ediţia curentă o componentă nouă privind personalitatea financiară a consumatorilor. Studiul este realizat în zece ţări din Europa: Bulgaria, Cehia, Grecia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Turcia şi Ungaria.
Evaluarea abilitaţilor financiare s-a realizat pe baza unui test cu 13 întrebări, axate pe patru direcţii: viitorul financiar, aspecte financiare legate de gospodărie, economisire şi investiţii.
În funcţie de numărul răspunsurilor corecte, respondenţii sunt încadraţi în patru profile de cunoştinţe privind finanţele personale: neştiutor (0-4 răspunsuri corecte); începător (5-8 răspunsuri corecte); mediu (9-11 răspunsuri corecte); avansat (12-13 răspunsuri corecte).
Rezultatele cercetării arată că, în decursul ultimelor 18 luni, nivelul de cunoştinţe financiare al consumatorilor români s-a redus: 88% dintre respondenţi se încadrează în 2012 în profilele "începător” şi "neştiutor”, cu 11% mai mult faţă de 2010. O evoluţie similară se regăseşte, de altfel, la nivelul tuturor ţărilor analizate, în medie 86% dintre respondenţii din cele 10 ţări europene încadrându-se în aceste două profile (cu 6% mai mulţi faţă de 2010).
În rândul consumatorilor români, procentul persoanelor care demonstrează un nivel foarte de redus de înţelegere a problematicilor legate de bani - profilul "neştiutor” - aproape s-a triplat, de la 8% în 2010 la 21% în prezent. În acelaşi timp, categoria consumatorilor români care înţeleg elementele de bază legate de administrarea banilor dar întâmpină dificultăţi în a utiliza concepte financiare esenţiale ("începători”) s-a diminuat uşor, de la 69% în 2010 la 67% în prezent. Ponderile celor două profile sunt similare celor înregistrate la nivel european, de 20% pentru segmentul "neştiutor” şi 66% pentru "începători”.
"Studiul privind nivelul cunoştinţelor şi abilitaţilor financiare realizat de ING arată o dată în plus că, în contextul noilor realităţi economice, oamenii au tot mai mult nevoie de îndrumare şi consultanţă financiară profesionistă, care să îi ajute să îşi înţeleagă şi administreze mai bine situaţia şi viitorul financiar”, a declarat Carmen Soare, director de marketing, ING Asigurări de Viaţă.
La polul opus, cei mai informaţi cu privire la chestiunile legate de bani sunt grecii, 24% dintre respondenţi corespunzând profilelor "mediu” şi "avansat” de cunoştinţe financiare, urmaţi de olandezi (cu 22%), maghiari (cu 15%) şi cehi (cu 14%). Cu 12% dintre respondenţi în aceste două categorii, românii şi bulgarii se plasează la mijlocul clasamentului, înaintea polonezilor (cu 11%), slovacilor (cu 6%), spaniolilor (cu 9%) şi turcilor (cu 7%).
Întrebările referitoare la economisire s-au dovedit cele mai dificile atât pentru publicul român, cât şi la nivelul celor 10 ţări implicate în studiu. Astfel, întrebările cu cel mai redus număr de răspunsuri corecte sunt cele legate de economisire (40% în România vs. 41% nivel mediu), problemele financiare din gospodărie (46% vs. 45% mediu), viitorul financiar (51% vs. 52% mediu) şi investiţii (52% vs. 50% mediu).
"Este interesant de observat că întrebările la care românii au dat cele mai multe răspunsuri corecte se referă la subiectul privind economisirea din timp pentru pensie, procentul de 86% care a răspuns corect depăşind media europeană, şi la cel privind dimensiunea recomandată a fondului de urgenţă, cu 76% răspunsuri corecte. În practică, observăm totuşi că există un decalaj ridicat în transformarea acestor cunoştinţe într-un comportament financiar sănătos de utilizare a instrumentelor de planificare pe termen lung: doar 21% dintre români deţin un plan de pensie şi 20% un cont de economii. Această situaţie face cu atât mai necesară continuarea demersurilor de educare din partea companiilor financiare şi a autorităţilor”, a declarat Carmen Soare.
Relaxat, optimist, pragmatic sau vizionar?
În cadrul aceluiaşi studiu, ING a dezvoltat în premieră şi un test pentru determinarea personalităţii financiare, menit să ajute consumatorii să îşi înţeleagă mai bine comportamentul financiar şi felul în care pot folosi aceste informaţii pentru a-şi administra mai bine situaţia financiară. Cercetarea s-a realizat prin auto-evaluare, pe baza unui chestionar privind atitudinea faţă de risc, modul de a lua decizii financiare (raţional său emoţional), nivelul de cunoaştere a produselor financiare, atitudinea faţă de bani etc. În urma cercetării au fost identificate patru personalităţi financiare distincte: relaxat, optimist, pragmatic şi vizionar.
Conform cercetării, 47% dintre români s-au identificat cu profilul persoanelor "vizionare”. Acestea au un mod de a gândi orientat spre soluţii, se bazează mai degrabă pe o gândire riguroasă decât pe ceea ce simt şi preferă să analizeze lucrurile în profunzime. Îşi planifica atent viitorul şi sunt dispuse să îşi asume riscuri atunci când fac investiţii, atât timp cât se concentrează asupra obiectivelor pe termen lung. Când iau decizii legate de bani se bazează pe propriile cunoştinţe şi au încredere în familie şi consultanţi financiari.
Categoria "vizionarilor” este urmată de cea a persoanelor care se încadrează în profilul "optimist”, cu 32% din respondenţi. Acestea sunt persoane cărora le place să profite de fiecare moment şi se bazează destul de mult pe intuiţie în viaţa de zi cu zi. Le place să aibă o imagine de ansamblu asupra lucrurilor şi dau mai puţină atenţie detaliilor. Atunci când iau decizii legate de bani solicită şi au încredere în opinia consultanţilor financiari. Nu le este teamă să îşi asume riscuri sau să se abată de la planul de acţiune stabilit iniţial şi nu sunt îngrijorate de viitorul financiar, planificarea financiară a viitorului nefiind o prioritate.
Cu 11% din total, respondentii care se încadrează în categoria persoanelor "relaxate” iau decizii mai mult intuitiv, bazându-se mai degrabă pe ceea ce simt decât pe o gândire riguroasă. Dau o importanţă mare relaţiilor, pun mereu nevoile familiei şi prietenilor pe primul loc. Nu le place să îşi asume prea multe riscuri, iar atunci când trebuie să ia o decizie într-o chestiune financiară îşi implica şi familia. Încearcă întotdeauna să se încadreze într-un buget dar nu le este uşor, pentru că vor ca celor dragi să nu le lipsească nimic. Au momente când fac tot posibilul să îşi controleze bugetul, chiar dacă deţin destul de puţine instrumente pentru a-l monitoriza.
Profilul persoanelor "pragmatice” (cu 10% din total) include consumatorii care iau decizii în mod obiectiv şi se bazează mai degrabă pe o gândire riguroasă decât pe ceea ce simt. Pentru ei, faptele sunt importante şi le place să îşi pună în valoare abilităţile de analiză şi organizare. Încearcă să nu aibă datorii şi, de aceea, îşi ţin sub control finanţele, atât cele pentru prezent cât şi cele pentru viitor. Se gândesc mult înainte de a lua deciziile financiare şi cântăresc atent toate opţiunile şi nevoile pe care le au. Sunt mereu cu un pas înaintea tuturor în ceea ce priveşte planificarea financiară a propriului viitor.
