Inflaţia scăzută nu reprezintă factor de îngrijorare pentru creşterea economică, stimularea altor factori fiind necesară pentru o creştere economică mai mare, respectiv munca, productivitatea, inovarea şi managementul performant, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
"Inflaţia a scăzut foarte mult. În România, nu este element de îngrijorare. Şi cu această scădere, inflaţia este în continuare cea mai ridicată comparativ cu celelalte ţări post-comuniste, nemembre ale zonei euro, şi nu cred că trebuie să ne îngrijorăm. Pentru că dacă vrem să avem creştere economică mai mare, avem deja 3% zic eu o creştere bună la nivel european, dar dacă vrem să avem o creştere economică mai mare, nu inflaţia scăzută ne deranjează. Dacă vrem creştere economică mai mare trebuie să stimulăm munca, productivitatea, inovaţia, managementul performant şi aşa mai departe. Nu văd, în acest moment, nicio legătură între creşterea economică şi nivelul inflaţiei", a explicat Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, el susţine că, datorită reducerii inflaţiei, România a ajuns să îndeplinească şi ultimul din cele cinci criterii de la Maastricht, de convergenţă nominală către zona euro, dar acum trebuie să demonstreze că îndeplinirea criteriilor este sustenabilă.
"Am intrat în clubul european şi suntem în apropiere cu toate ţările post-comuniste care nu sunt încă membre ale zonei euro. România a îndeplinit în aceste luni şi ultimul criteriu care nu era îndeplinit din criteriile nominale de la Maastricht, şi anume rata inflaţiei. Sperăm să rămânem în această zonă. Oricum, regulile s-au mai schimbat în ceea ce priveşte intrarea în zona euro, este nevoie acum de a arăta că îndeplinirea criteriilor este sustenabilă şi convergenţa în sens larg este îndeplinită", a subliniat guvernatorul BNR.
Referitor la factorii care au determinat reducerea inflaţiei în trimestrul doi din acest an, şeful BNR a enumerat aprecierea peste aşteptări a leului, scăderea preţurilor administrate (certificate verzi şi tarife de distribuţie a gazelor naturale) şi, surprinzător, scăderea preţurilor la legume.
Mugur Isărescu a amintit şi factorii persistenţi care au ajutat la scăderea inflaţiei, respectiv deficitul de cerere, inflaţia scăzută din zona euro şi anticipaţiile inflaţioniste în scădere.
Factorii care au contribuit la creşterea preţurilor în perioada menţionată au fost, potrivit guvernatorului BNR, majorarea accizei la carburanţi, care, însă, a avut un impact redus, şi creşterea preţurilor la ţiţei pe plan internaţional, care a fost atenuată de aprecierea leului faţă de euro şi dolar.
Cu toate acestea, intervalul de incertitudine pe cele opt trimestre pe care banca centrală realizează proiecţii de inflaţie se menţine ridicat, a mai spus guvernatorul BNR, în special din cauza contextului internaţional, dar şi pentru că rezultatele din agricultură sunt greu de estimat. În plus, în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor administrate, prognoza BNR a luat în calcul programul anunţat de agenţiile guvernamentale de specialitate.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit, recent, în scădere la 2,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. De asemenea, banca centrală a redus la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2015.
Anterior, prognoza anunţată de BNR pentru finalul acestui an şi pentru finalul anului 2015 era de 3,3%.
