În timp ce pieţele internaţionale freamătă, indicii bursieri se prăbuşesc, iar lumea se pregăteşte pentru o criză economică mondială poate mai severă decât cea din 2008, România abia descoperă că cifrele de creştere economică pe care se baza pentru 2012 sunt pură fantezie.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, este de părere că actualele derapaje din economia mondială au fost cauzate de "slăbiciunea factorilor de decizie". "Ceea ce se întâmplă acum cu economia globală nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria omenirii. Slăbiciunea factorilor de decizie, inclusiv a celor din Vest, a condus la aceste derapaje. Trebuie să ne pregătim pentru un alt fel de comportament, pentru un alt mod de a trăi pe Pământ", a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
Ce fac motoarele Europei, comparativ cu restul zonei UE
businessinsider.com a publicat recent date ale unui raport pentru zona euro din care reiese că, în ultimele luni, motoarele economiei din UE, Franţa şi Germania, au avut o evoluţie mai bună decât a restului statelor din regiune, dar "direcţia este tot în jos". "După cum puteţi vedea, situaţia din statele de la periferia Uniunii Europene este destul de urâtă, însă situaţia pentru Franţa şi Germania este mult mai bună. Lucrurile nu sunt chiar atât de rele, dar direcţia este exact la fel: în jos", comentează autorul.
Soros: "Statele Unite sunt deja în cea de-a doua fază a recesiuni în W"
Miliardarul George Soros a declarat joi la postul de televiziune CNBC că "Statele Unite sunt deja în cea de-a doua fază a recesiuni în W". Întrebat ce se va întâmpla dacă nu vor mai fi create noi locuri de muncă, Soros a spus că în acest caz SUA va avea o încetinire a economiei şi mai mare, notează businessinsider.com. El a mai explicat că ceea ce se întâmplă în Europa este o situaţie "mai periculoasă" decât ce s-a întâmplat cu Lehman Brothers (bancă al cărei faliment în 2008 a marcat debutul crizei - n.r.). Cu toate acestea, Soros este de părere că autorităţile vor face tot ceea ce este nevoie pentru a menţine stabilitatea sistemului.
Ce s-ar putea întâmpla, în opinia miliardarului Soros: două sau trei dintre ţările mai mici ar putea intra în incapacitate de plată şi ar putea să părăsească zona euro, cu condiţia ca acest lucru să se facă într-un mod ordonat, pentru a nu perturba sistemul financiar global. Dar punctul culminant nu va veni în septembrie, spune el, pentru că "ei nu sunt pregătiţi pentru acesta".
Profetul crizei: „Ar putea fi mai rău decât în 2008”
Nouriel Roubini, profetul crizei din 2008, a declarat joi că recesiunea în acest moment este inevitabilă şi ar putea fi mai rău decât în 2008. Europa şi Statele Unite sunt "efectiv în recesiune", iar factorii de decizie politică nu mai pot face nimic pentru a le salva, scrie businessinsider.com. "Orice ar face FED (Banca Centrală a SUA) acum, este prea târziu", comentează acesta în una dintre postările sale de pe Twitter.
Financial Times: Economia zonei euro se află în pragul recesiunii
Economia zonei euro se află în pragul recesiunii, potrivit unui studiu de piaţă care arată că activitatea din sectorul privat s-a contractat în această lună pentru prima dată în ultimii doi ani, potrivit Financial Times.
Deteriorarea mai gravă decât se preconiza a indicelui privind achiziţiile managerilor arată că redresarea regiunii euro s-a inversat şi contribuie la creşterea presiunii asupra Băncii Centrale Europene de a reduce ratele dobânzilor.
Perspectivele economice au fost afectate de scăderea accentuată a încrederii consumatorilor şi mediului de afaceri pe fondul crizei din zona euro, de escaladarea datoriilor, precum şi de măsurile de austeritate fiscală pe întregul continent, precum şi de veştile proaste dinspre economia americană.
Jean-ClaudeTrichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a semnalat o posibilă reducere a ratei dobânzii de referinţă la reuniunea Consiliului guvernatorilor a BCE, pe 6 octombrie la Berlin, chiar dacă rata dobânzii de referinţă a fost majorată la 1,5% recent, mai exact în luna iulie, mai scrie publicaţia menţionată.
BCE: Dezechilibrele bugetare pun în pericol uniunea monetară europeană
Banca Centrală Europeană (BCE) consideră că dezechilibrele bugetare din zona euro pun în pericol perenitatea uniunii monetare europene, potrivit unui document publicat pe pagina de Internet a instituţiei, transmite AFP. "Dezechilibrele bugetare din zona euro, în ansamblul lor, şi situaţia gravă din anumite state membre, luate individual, pun în pericol stabilitatea, creşterea economică şi locurile de muncă, precum şi perenitatea uniunii monetare europene", se arată în documentul realizat de economiştii BCE, între care şi germanul Jurgen Stark, care este demisionar. Pentru a ieşi din această situaţie, ei sugerează din nou consolidarea managementului finanţelor publice din fiecare stat din zona euro, prin intermediul unei instanţe supra-naţionale, pentru evitarea derapajelor.
La rândul său, preşedintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, a declarat joi că ţările occidentale nu vor avea nicio scuză dacă vor reintra în recesiune, pe care o vor transfera în acest caz şi economiei mondiale, transmite AFP.
Ce a făcut România până acum
Autorităţile din România şi-au dat seama că este criză. Cu puţin timp în urmă, preşedintele Traian Băsescu a declarat că bugetul pentru anul 2012 trebuie să ia în calcul o creştere economică de 2 - 2,5%, iar Guvernul să nu îşi facă "iluzia creşterii economice de 3,5 - 4%" pentru anul viitor dacă nu iau "şi măsuri majore de deschidere de exploatări de metale". Şeful statului le-a tăiat astfel elanul premierului Emil Boc şi miniştrilor care avansaseră anterior asemenea previziuni optimiste.
După ieşirea preşedintelui, previziunile optimiste asumate public au fost înlocuite cu analize prudente, în care evoluţiile economice internaţionale şi situaţia din Grecia şi-au făcut loc în discurs. Ministrul Finanţelor spune negru pe alb că soluţia pentru a salva creşterea economică este "zona de minerit".
La rândul său, Emil Boc s-a ferit să avanseze nivelul creşterii economice pe care cabinetul său îl are în vedere în fundamentarea bugetului pe anul viitor, invocând evaluările pe care trebuie să le facă cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Nici ministrul de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu nu a prezentat un procentaj concret luat în calcul, păstrând însă un ton optimist. "Sunt soluţii pentru a asigura o creştere economică de peste 3% dacă banii vor merge în investiţii sau ne orientăm către zona de minerit", a declarat Ialomiţianu, pentru gândul. El a precizat că în ultima scrisoare de intenţie convenită cu FMI se vorbeşte despre o creştere de 3,5-4%, iar o reevaluare nu poate fi făcută decât după consultarea partenerilor financiari ai României.
Recent, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a anunţat că va revizui în creştere, de la 1,5% la 1,7% prognoza pentru creşterea economică din acest an şi în scădere, de la 3,5-4% la 3%, estimarea pentru creşterea economică pe 2012.
Care sunt soluţiile Guvernului
Reducerea în continuare a cheltuielilor cu funcţionarii publici, numirea de manageri privaţi, reducerea evaziunii fiscale, crearea de locuri de muncă sunt doar câteva dintre deciziile care ar putea diminua efectul unei eventuale recesiuni. În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele Băsescu a declarat că "sunt prea mulţi bugetari".
"Bugetarilor pot să le transmit un singur lucru: că sunt prea mulţi, avem 1,2 milioane de bugetari, şi trebuie redus numărul bugetarilor! Trebuie să reducem cheltuielile de funcţionare a statului dacă vrem să fim un stat viabil care să nu înghită resursele pe care le produce economia românească", a declarat Traian Băsescu.
Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat exprimat ca procent în PIB este de 7,2% în anul 2012 şi respectiv 7,1% în anul 2013, nivele considerate obligatorii pentru anii respectivi, potrivit unui document al Ministerului Finanţelor.
În ce priveşte numirea unor manageri privaţi, Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au decis ca în acest an să fie numiţi manageri privaţi la nouă companii de stat, urmând ca anul viitor lista acestor companii să fie suplimentată cu şase societăţi, relevă ultima scrisoare de intenţie convenită de cele două părţi şi obţinută de Mediafax. Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajaţi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim. Acelaşi document relevă că anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.
Stolojan: „Se poate discuta din nou cu FMI cu privire la cifra deficitului bugetar"
Pe de altă parte, utilizarea unui buget multianual ar fi una dintre variantele care ar putea fi adoptată. Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan, fost premier al României în perioada 1991-1992, spune că România are o perspectivă pe trei ani privind bugetul, care a fost trimisă şi Comisiei Europene şi FMI. "Problema este însă că evoluţia economică pe plan internaţional merge altfel decât se estimase, nu numai de către autorităţile din România, dar şi de către oficialii FMI", a declarat Theodor Stolojan. El a amintit că prognoza actuală arată o încetinire a creşterii economice în cadrul UE.
"Germania are o încetinire a creşterii economice, sunt şi ţări din UE cu care România are relaţii economice şi care au încetiniri, cum ar fi Italia. Trebuie făcute analize şi trebuie văzut ce ritm de creştere economică poate avea România, pentru că în niciun caz nu se poate merge pe varianta de 4%. Ne-am angajat, prin acordul cu FMI şi UE, că vom reduce deficitul bugetar de la 4,4% la 3%, cifră ce trebuie bine gândită", a mai arătat fostul premier al României. În opinia sa, dacă ritmul de creştere economică este mai mic de 3%, "atunci avem o problemă cu scăderea deficitului".
"Reducerea deficitului la 3% nu este atât de simplă. În plus, întârzie reforma administraţiei publice. Se poate discuta din nou cu FMI cu privire la cifra de deficit. România are credibilitate. Guvernul a luat măsurile necesare", mai spune Stolojan.
În plus, Stolojan consideră că autorităţile trebuie să aibă în vedere ce se întâmplă cu recuperarea salariilor bugetarilor şi cu pensiile. "Există o lege care spune clar cum se mişcă pensiile. Am văzut anunţuri făcute de persoane care nu au o răspundere legală în această direcţie. Dar Guvernul este cel care are o răspundere faţă de persoanele din sectorul public şi faţă de pensionari", a arătat europarlamentarul PDL. "Executivul poate face câteva scenarii: în cazul unei creşteri economice de 3,5%, avem următoarea variantă, iar dacă vom avea o creştere economică sub 3,5%, vom avea altă variantă. Nu poţi lăsa milioane de oameni în neclaritate. Guvernul trebuie să ofere răspunsuri foarte clare", a mai adăugat Stolojan, menţionând că pe de altă parte, reforma în Sănătate nu este terminată, "lucrurile se împotmolesc tot mai des".
