Situaţia macroeconomică a României s-a îmbunătăţit, stoparea declinului economic şi evoluţia favorabilă a partenerilor comerciali externi având un rol important în această direcţie, arată cel mai recent Raport privind stabilitatea financiară, publicat, luni, de Banca Naţională.
„Economia naţională a traversat un proces de restructurare, creându-se condiţiile pentru o dezvoltare ulterioară pe criterii sustenabile (numărul de salariaţi din sectorul public s-a redus, creditarea bancară a favorizat în termeni relativi sectorul tradables, iar deficitul fiscal s-a atenuat). Declinul activităţii economice s-a temperat în 2010, scăderea PIB real fiind de 1,3 la sută. Perspectivele pentru anul 2011 indică reluarea evoluţiilor favorabile. Creşterea economică în primul trimestru din 2011 a fost de 0,7 la sută, urmată de un avans de 0,2 la sută în trimestrul doi (date ajustate sezonier), sectoarele tradables contribuind cel mai mult la această dinamică. În semestrul I din 2011, sectorul industrial şi-a majorat valoarea adăugată brută cu 7,3 la sută, în timp ce sectorul agricol cu 2,5 la sută. Prognozele79 privind creşterea economică situează România în anul 2011 sub valorile regionale (1,5 la sută faţă de 2,9 media în UE-10), urmând ca din anul 2012 ritmul de creştere să revină la un nivel comparabil cu cel al regiunii”, arată documentul.
Procesul de convergenţă reală are perspective favorabile. Indicatorul PIB/locuitor al României este prognozat să avanseze în perioada 2011-2012 comparativ cu valorile estimate pentru zona euro. Suplimentar, România s-a angajat să implementeze un program ambiţios de reforme structurale, de natură să consolideze rezultatele economice deja obţinute şi să impulsioneze potenţialul de creştere economică, generând progrese pe linia convergenţei reale. Principalele direcţii de acţiune sunt explicit menţionate în programele naţionale elaborate de autorităţi, o parte dintre măsurile planificate regăsindu-se şi în noul acord de finanţare încheiat cu UE, FMI şi BM.
S-au înregistrat ajustări importante pe piaţa muncii
Principalele vulnerabilităţi legate de potenţialul de creştere economică a României au înregistrat evoluţii mixte în anul 2010. Pe de o parte, gradul de absorbţie a instrumentelor structurale europene (calculat pe baza rambursărilor primite de la Comisia Europeană) a rămas redus, iar cheltuielile cu inovarea s-au menţinut modeste (în medie, circa 0,5 la sută din PIB în perioada 2005-2009, comparativ cu 0,9 la sută din PIB pentru UE-10, sau cu nivelul de 2 la sută din PIB asumat de România în programul Europa 2020). Pe de altă parte, piaţa forţei de muncă face obiectul unor reforme ample, destinate îmbunătăţirii competitivităţii economiei româneşti. În prima parte a anului 2011 au fost implementate modificări şi completări ale Codului muncii, după ce în anul 2010 s-a urmărit reducerea costurilor aferente administraţiei centrale şi locale. Ajustările pe piaţa muncii au fost importante: numărul de salariaţi din economie s-a diminuat în anul 2010 cu aproape 360.000 de persoane şi cu 170.000 în primul semestru din 2011 (pe seama reducerilor de personal operate atât în sectorul bugetar, cât şi în cel privat), iar salariul net a scăzut cu 4 la sută în termeni reali în 2010 şi cu 6 la sută în S1/2011, contribuind la ajustarea favorabilă din punctul de vedere al competitivităţii externe a costului unitar al forţei de muncă. Oferta de locuri de muncă a continuat să se restrângă în anul 2010, dar într-un ritm semnificativ mai redus, iar în primul trimestru 2011 are loc o inversare de tendinţă (oferta crescând la aproximativ 27.700 locuri de muncă la sfârşitul semestrului I, potrivit INS). Evoluţia pe piaţa muncii a fost similară celei observate la nivelul UE-10, arată Raportul BNR.
Ajustarea economică din perioada 2009-2010 s-a reflectat şi în dinamica investiţiilor, ponderea acestora în PIB (în preţuri curente) reducându-se la 22,7 la sută în anul 2010 (comparativ cu 26,2 la sută în anul 2009). În perspectivă se anticipează o reluare a procesului investiţional, ponderea investiţiilor în PIB urmând să crească la circa 23 la sută în anul 2011 (conform CNP, prognoza de primăvară 2011). Revenirea urmează a fi şi calitativă, administraţia centrală având în vedere creşterea eficienţei alocărilor bugetare privind investiţiile prin stabilirea unei liste de priorităţi pentru proiectele finanţate din bani publici.
