Dobânzile real negative oferite de bănci la depozite i-ar putea determina pe cei care economisesc să caute alternative mai avantajoase pentru plasarea banilor, însă acestea prezintă riscuri, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, amintind de investiţiile în imobiliare dinainte de criză, care s-au dovedit a avea un mare caracter speculativ. „Şi acum se vorbeşte de acelaşi lucru cu aceste dobânzi scăzute, bătând spre zero. Ecuaţia este simplă. Dacă omul care pune bani deoparte vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă, acum vede că este penalizat cu dobândă real negativă. Şi unde se poate duce cu economisirea? O plasează în ceva care îi dă sentimentul că îi creşte valoarea. Dar sentimentul acesta se schimbă. Creşte până la un punct şi apoi începe să scadă. Care este punctul în orice speculaţie? Povestea aceea veche cu hainele împăratului, până când unul strigă «împăratul este gol». După aceea se schimbă percepţia”, a explicat Isărescu.
El a vorbit, în acest context, de importanţa analizării în detaliu a datelor statistice pentru a se evita situaţia din perioada de boom imobilar când investiţiile în acest domeniu erau cuprinse în investiţiile străine directe, nu la categoria investiţii speculative.
„Să ne amintim, că nu au trecut nici zece ani de atunci, cum România spunea în 2006, 2007, 2008 «avem investiţii străine directe de 15 - 19 miliarde de euro, riscul este mic», pentru că în bună parte deficitul de cont curent era acoperit de aceste investiţii. Mai veneau şi băncile străine cu aflux de capital şi asta explică paradoxul de până în 2008: aveam creştere de rezerve internaţionale, deficitul de cont curent a ajuns la 14% din PIB, dar investiţiile străine erau la 16%, 17% din PIB, la care se mai adăuga, cum vă spuneam, finanţarea bancară. Rezervele creşteau, economia duduia până la bubuială şi cursul se aprecia. Am trăit cu toţii această iluzie a intrărilor de capital”, a spus Mugur Isărescu.
El a precizat că, la vremea respectivă, încrederea era dată de acest nivel al investiţiilor străine directe şi de faptul că investiţiile la bursă, mai riscante, erau mici, nu erau prea multe investiţii de portofoliu, şi nici capitaluri speculative. „Şi toate erau adevărate. Şi, uitându-ne la datele statistice acum, care era problema? În ISD erau cuprinse inclusiv cumpărările de terenuri, dar s-au dovedit a avea mare caracter speculativ. Unii au venit, într-adevăr, să cumpere pământ ca să facă mari plantaţii agricole, dar puţini”, a explicat Isărescu.
