Cetăţenii de etnie rromă din Tecuci par a nu-şi găsi locul nicăieri, sau mai exact, par a nu fi agreaţi de comunitate datorită comportamentului agresiv dar şi a „îndeletnicirilor” mai puţin „ortodoxe”.
Administraţia publică locală tecuceană a încercat să acorde atenţie în egală măsură tecucenilor români, cât şi celor de etnie rromă. Mai mult de atât, pentru cei din urmă au fost făcute unele concesii financiare, care au lăsat găuri adânci în bugetul local. Acest lucru nu este „înghiţit” de către tecucenii care, deşi muncesc cinstit, nu beneficiază de aceeaşi atenţie din parte mai marilor oraşului.
La nivelul administaţiei locale tecucene există câteva sute de cereri de locuinţe care stau în aşteptare de mai mulţi ani, dar cu toate acestea cele câteva spaţii reamenajate şi uşor modernizate au fost oferite unei categorii mai puţin plăcute masei majoritare de tecuceni, celor săraci, în mare parte de etnie rromă.
Reacţiile nu au întârziat să apară, iar unul dintre contriabuabili îi cere socoteală edilului şef al urbei, precizând: „Domnule primar, sper că nu aţi mărit taxele şi impozitele pentru a fi folosite la întreţinerea etnicilor rromi, să o ducă cât mai bine!??? Era bine ca în Cartierul Bălcescu să fi făcut un azil de batrani!”.
Răspunsul primarului Eduard Finkelstain nu a întârziat să apară, acesta precizând: „Impozitele şi taxele rămân neschimbate în anul 2012. Problema unui azil de bătrâni este în atenţia noastră, avem chiar un proiect în acest sens depus la Ministerul Muncii pentru blocul din spatele supermarket-ului Kaufland”.
Împăciuitor, primarul municipiului Tecuci încearcă „să împace şi capra şi varza”, numai că tecucenii nu se mulţumesc cu promisiuni. Aceştia vor fapte palpabile, mai ales că cei care sunt spijiniţi din toate părţile, ca fiind pătura cea mai săracă a oraşului, nu fac niciun efort pentru a depăşi situaţia. Mai mult de atât, fac o serie de eforturi în a distruge ceea ce le-a fost oferit gratis cu scopul de a obţine venituri sigure şi uşoare. În aceste condiţii, parcă au dreptate şi tecucenii care muncesc pentru un salariu de 500 de lei lunar şi care nu au posibilitatea de a-şi asigura un acoperiş deasupra capului, fie el chiar şi cu chirie, ca al sinistraţilor, dar cu o chirie modică.
