Reprezentanţi ai autorităţilor municipiilor Galaţi şi Brăila, jurnalişti, oameni de cultură din cadrul celor două comunităţi s-au reunit la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi pentru a încerca o primă discuţie care să genereze îngroparea securii războiului deja istoric dintre cele două comunităţi. Nu s-a fumat pipa păcii în sala Senatului universităţi, dar nici nu au izbucnit scânteile inerente altor întâlniri din trecut. Uutorităţile locale au fost reprezentate până la nivelul viceprimarilor celor două oraşe. Din dezbaterea îndelungată, printre multele cuvinte, a fost creionată şi o agendă clară viitoare. Din partea celor două comunităţi se vor alege câte 3 persoane ce vor forma un comitet director al unei asociaţii care se va numi de principiu „Dunărea de Jos”. În cadrul acesteia se vor dezvolta câteva proiecte pe teritoriul celor 11 kilometri ce unesc dar şi dezbină cele două oraşe. Căci adevărata distanţă nu este cea reprezentată de dig, ci dintre comunităţi, orgolii, supărări care par să dateze de generaţii şi care au lăsat cicatrici adânci încă supurânde (dacă este să asculţi partea brăileană).
Următoarea întrevedere va fi găzduită de oraşul vecin, după data de 6 decembrie. Dincolo de orgolii, de nenumărate ori argumentul economic şi al dezvotării împreună decât a pauperizării separate a fost unul care a dat de gândit. La un moment dat Dan Lilion Gogoncea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, a punctat ideea promovării unor brand-uri comune, astfel încât proiectele dintre cele două oraşe să reprezinte magnetul financiar care să aducă prosperitatea şi dezvoltarea economică. Cele două comunităţi reunite ar fi putut să constituie cel mai mare pol de aglomerare urbană după capitală - au prioritate la finanţări europene proiectele comunităţilor mari! Pentru că s-au ciondănit în cei douăzeci de ani, din cauza pasiunilor care au ţinut securea războiului totdeauna pregătită de atac, ne-am văzut lăsaţi la coada. Dintre oraşele Regiunii 2 S-E, Constanţa primeşte totdeauna cei mai mulţi bani pentru dezvoltare, iar Galaţi, Brăila şi Tulcea rămân cu puţini bani într-o ceartă care le ţin ocupate. În acest moment ne aflăm în perioada traversată de Franţa în perioada anilor '60-'80, în care comunităţile nu reuşeau să se pună de acord. Arhitectul Brăilei a punctat realizarea dezbaterii de ieri: „S-a ieşit din tranşeele războiului şi trendul este pozitiv”.
Câtă apă va mai curge pe Dunăre până când vom vedea ramurii de măslin... este o chestiune ce ţine de cei ce ne conduc.
Următoarea întrevedere va fi găzduită de oraşul vecin, după data de 6 decembrie. Dincolo de orgolii, de nenumărate ori argumentul economic şi al dezvotării împreună decât a pauperizării separate a fost unul care a dat de gândit. La un moment dat Dan Lilion Gogoncea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, a punctat ideea promovării unor brand-uri comune, astfel încât proiectele dintre cele două oraşe să reprezinte magnetul financiar care să aducă prosperitatea şi dezvoltarea economică. Cele două comunităţi reunite ar fi putut să constituie cel mai mare pol de aglomerare urbană după capitală - au prioritate la finanţări europene proiectele comunităţilor mari! Pentru că s-au ciondănit în cei douăzeci de ani, din cauza pasiunilor care au ţinut securea războiului totdeauna pregătită de atac, ne-am văzut lăsaţi la coada. Dintre oraşele Regiunii 2 S-E, Constanţa primeşte totdeauna cei mai mulţi bani pentru dezvoltare, iar Galaţi, Brăila şi Tulcea rămân cu puţini bani într-o ceartă care le ţin ocupate. În acest moment ne aflăm în perioada traversată de Franţa în perioada anilor '60-'80, în care comunităţile nu reuşeau să se pună de acord. Arhitectul Brăilei a punctat realizarea dezbaterii de ieri: „S-a ieşit din tranşeele războiului şi trendul este pozitiv”.
Câtă apă va mai curge pe Dunăre până când vom vedea ramurii de măslin... este o chestiune ce ţine de cei ce ne conduc.
