Dosarul în care este judecată o reţea de infractori, care se folosea de persoane consumatoare de băuturi alcoolice, cu venituri modeste sau fără locuri de muncă, pe care le determinau să încheie credite cu diverse bănci şi instituţii de credit, a fost declinat de Tribunal la Judecătoria Galaţi. Escrocheria s-a derulat în intervalul decembrie 2007-ianuarie 2008, iar anchetatorii au avut nevoie de câţiva ani pentru a afla mecanismul exact după care funcţiona „afacerea”, dar şi pentru a-i identifica pe toţi cei implicaţi. Conform procurorilor, capii afacerii sunt Gheorghe Grecu, Ionel Ali şi Liviu Anghel, cărora li se predau sumele de bani ridicate de cei care făceau creditele sau bunurile, în cazul creditelor contractate pentru achiziţia de bunuri. Elena Naum, Cătălin Petru Corniencu, Alexandru Dragomir, Petru Marian Flueraş, Doru Lifigiu şi Andrei Grigore au încheiat contracte cu băncile după ce li s-a promis că vor primi o parte din bani, dar că li se vor achita şi ratele, lucru care, evident, nu s-a întâmplat.
Escrocii sunt de negăsit
Procurorii au descoperit după audierea persoanelor implicate că acestea erau instruite despre cum să se comporte cu funcţionarii bancari pentru a obţine creditele. Aparenţa de legalitate a fost creată prin documente falsificate, respectiv carnete de muncă şi adeverinţe false de venit, din care rezulta că toţi cei amintiţi erau angajaţi la SC Etcetera SRL Galaţi. Societatea a fost preluată de un alt gălăţean, Marian Dorobanţu, anchetatorii suspectând ca acest lucru s-a făcut doar pentru scopuri infracţionale (înşelăciune, evaziune fiscală). Plângerile au început să curgă din partea băncilor şi instituţiilor de credit, iar când au tras linie, procurorii au descoperit că aproape nu a rămas bancă în Galaţi care să nu fi fost vizată de escroci. Pe listă se regăsesc ING Bank (prejudiciu de 23.000 de lei), SC Cetelem IFN SA (5.443 de lei), Raiffaisen Bank Galaţi (14.000 de lei), Bancpost şi BRD Galaţi (20.000 de lei). Persoanele amintite anterior au fost trimise în judecată acum pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals şi uz de fals. Judecătorii au cerut poliţiştilor să efectueze acte de căutare pentru a-i aduce la proces pe cei trimişi în judecată, dar până acum nu s-a reuşit acest lucru.
