Premiera aceasta nu este singura situaţie pozitivă prezentată la şedinţa Biroul Judeţean pentru Rromi desfăşurată în sala mare a Prefecturii miercuri, pe 7 martie. Daniela Stamate, reprezentanta Penitenciarului Galaţi, a punctat ideea că deşi nu există o statistică oficial întocmită pe această temă, s-a constatat scăderea numărului infractorilor de etnie rromă ajunşi în Penitenciar, ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni comise de etnicii rromi. Practic, situaţia se înregistrează pe fondul creşterii numerice a cetăţenilor care şi-au declarat apartenenţa la etnia rromă, cu 4.000 de persoane mai mult faţă de recensământul anterior, din 2002, în prezent populaţia rromă din judeţul nostru numărând 17.258 de persoane.
De la începuturile anilor 2000, când autorităţile colaborau cu reprezentanţii etniei pentru a-i convinge pe cât mai mulţi dintre ei să îşi facă acte de identitate, şi până la aspiraţiile legate de cariere bazate pe studii superioare ale tinerilor, distanţa parcursă este una mare. Viorica Gotu, reprezentanta rromilor din cadrul Instituţiei Prefectului, a recunoscut că progresele pe care le-au făcut membrii comunităţii rrome gălăţene reprezintă în mare măsură aportul autorităţilor, care au sprijinit proiectele acestei comunităţi răspândite în întregul judeţ, mare parte dintre acestea beneficiind de finanţări europene, la care CJ a avut o contribuiţie majoră, atât prin sprijinul în realizarea proiectelor, cât şi prin aportul financiar cu care trebuia să participe beneficiarii, CJ fiind parteneri şi implicit cofinanţatori.
La eveniment au participat, dintre conducerile autorităţilor, preşedintele CJ, Eugen Chebac, precum şi subprefectul Daniel Tudorache. Replica lui Eugen Chebac la prezentarea situaţiei de către Viorica Gotu a fost: „Nu trebuie să vă fie ruşine cu ceea ce sunteţi. Sunteţi ai noştri şi noi suntem ai voştri. Cu cât sunteţi mai mulţi şi mai uniţi, cu atât mai bine. Trebuie să existe unitate şi continuitate ca strategiile de incluziune să funcţioneze”.
Legat de premiera pe care o înregistrează judeţul nostru la nivel naţional, fiind singurul judeţ care a inclus în strategia de dezvoltare o strategie de incluziune a cetăţenilor rromi, pentru un interval de timp de 8 ani (2012-2020), subprefectul Tudorche a precizat că în acest moment 15% dintre bărbaţii de etnie rromă au un loc de muncă şi 11% dintre femei. Iar autorităţile gălăţene, prin strategia stabilită la nivelul judeţului, îşi propun diversificarea ofertelor de muncă în funcţie de pregătirile fiecăruia, crearea unor societăţi meşteşugăreşti cu specific tradiţional etniei rromilor, fapt ce îi va încuraja în perpetuarea meşteşugurilor specifice. Reprezentanta ITM, Carmen Răşcanu, a propus realizarea unor reuniuni informative pentru tinerii absolveţi de liceu care să îşi cunoască drepturile şi obligaţiile pe care le au pe piaţa muncii, pentru ca ei să îşi cunoască drepturile de care pot beneficia la angajare.
Preşedintele Eugen Chebac i-a felicitat pentru faptul că la Festivalul Interetnic au participat fete şi femei care se deplasaseră neînsoţite de părinţi ori soţi, conform cutumei, ceea ce demonstrează deschiderea spre incluziunea socială şi modernizare a membrilor etniei.
Momentul a fost marcat şi de o împăcare între doi membri aflaţi în trecut în conflict, care şi-au strâns mâinile în aplauzele şi admiraţia publicului. Unul dintre cei doi, cel mai tânăr, cunoscut de comunitate drept „Tarzan”, a declarat: „Am greşit că am căsătorit copiii de mici, numai de dragul tradiţiilor. Ar fi trebuit să aşteptăm măcar până la 15-16 ani. Trebuia să le dăm o mai mare libertate şi să facem mai mult pentru tineret”.
Fuga e o greşeală
Comisarul criminalist Căpătan i-a sfătuit pe cei prezent să recomande membrilor comunităţii care au comis diferite infracţiuni să nu mai fugă, pentru a aştepta curgerea termenului necesar prescrierii unor fapte, pentru că procesele se desfăşoară fără ca ei să fi fost prezenţi să îşi spună punctele de vedere. Absenţa lor poate duce atât la condamnări cu termene mai mari decât în cazul prezentării lor la proces, mai mult, cazurile în care poliţia i-a depistat pe fugari s-au soldat cu mărirea pedepsei pe care o primiseră iniţial, tocmai pentru că fugiseră.
Şi pentru că era totuşi o şedinţă festivă, recomandările criminalistului nu au mai fost detaliate, iar membrii comunităţii au lăsat loc bucuriei revederii.
