În ultimele săptămâni s-a tot scris despre discuţiile aprinse din Consiliul Judeţului vizavi de banii pentru deszăpezire. Aleşii au sărit la gâtul actualului preşedinte al CJ, profitând de problemele cu zăpada, dar totul are şi o conotaţie electorală.
Galaţiul a fost lovit de viscol şi zăpadă în perioada codurilor galben şi portocaliu, iar problemele legate de deszăpezire au fost puse în cârca preşedintelui Eugen Chebac, indezirabil acum pentru USL. Am contabilizat declaraţiile de o parte şi de alta. Cert e că nu s-au împărţit încă banii pentru deszăpezire. Chebac a dat o explicaţie la ultima şedinţă, pentru retragerea propunerii al cărei iniţiator era: nu primise decizia Prefecturii legată de amendamentele USL, iar după videoconferinţa premergătoare şedinţei de CJ a fost lansat avertismentul că alocarea fondurilor de rezervă guvernamentale va trebui să coincidă cu facturile legate de deszăpezire precum şi cu raportul privind deszăpezirea, întocmit de şeful comitetului pentru situaţii de urgenţă, adică de prefect. Chebac a atras atenţia şi asupra prevederii articolului 3 din HG 85, ce a stat la baza alocării fondurilor pentru deszăpezire, conform căruia ordonatorii de credite ai judeţelor, adică preşedinţii de consilii judeţene, trebuie să aloce fondurile în funcţie de facturi şi vor răspunde de alocarea banilor.
882.685,10 lei pentru „Drumuri şi Poduri”, prin contract
Procedura de achiziţii pentru servicii de deszăpezire a fost demarată în data de 29 august 2011, publicându-se pe SEAP anunţul de participare la încheierea unui acord-cadru cu un singur agent economic, pe o durată de 4,5 luni, cu o valoare maximă de 887.100 lei. Depunerea ofertelor s-a făcut până pe 19 octombrie 2011 iar deschiderea ofertelor trebuia făcută în aceeaşi zi. La această procedură s-a prezentat un singur operator economic: „Drumuri şi Poduri”. Pe 1 noiembrie s-a semnat contractul de servicii, cu o valoare maximă de 882.685,10 lei, în condiţiile în care valoarea maximă estimată a serviciilor, a fost de 887.100 lei. Durata contractului este, aşa cum am spus, de 4,5 luni, adică de la 1 noiembrie 2011 până la 15 martie 2012.
Deszăpezirea, pas cu pas
Date fiind problemele legate de deszăpezire şi discuţiile colaterale, am încercat să vedem de unde vine nemulţumirea preşedintelui CJ vizavi de activitatea societăţii care trebuia să se ocupe de deszăpezire. Aşa am intrat în posesia unui raport intermediar (contractul expiră pe 15 martie, după cum am spus) referitor la activitatea de deszăpezire. Precizăm din start că raportul e făcut de oamenii din CJ. Nu ştim dacă şi „Drumuri şi Poduri” are un raport la fel de stufos, dar documentul lucrat de CJ este, de departe, cel mai amplu raport pe care l-am văzut de ani buni încoace. Nu are rost să înşirăm aici toate neregulile constatate de instituţia judeţeană, dar e impresionant să vezi că în zilele cu viscol şi zăpadă se raporta minut cu minut fiecare pas, fiecare problemă, soluţie sau impas.
Din start, în raport se concluzionează că „această iarnă a fost, după părerea specialiştilor, una din cele mai grele ierni din ultimii 40 ani, fapt care a dus şi la sincope în activitatea efectivă de deszăpezire din judeţ, firma prestatoare nefiind pregătită să efectueze lucrări de aşa anvergură, în regim de urgenţă, fiind foarte multe cazuri medicale, foarte multe localităţi izolate o lungă perioadă de timp”.
Ceea ce atrage atenţia în acest raport este înşiruirea aproape fără sfârşit a problemelor „din partea prestatorului în îndeplinirea contractului de prestări servicii”, corelate cu articolele din contract. Spre exemplu, în contract se spune că „prestatorul are obligaţia de a respecta şi de a executa dispoziţiile achizitorului; în cazul în care prestatorul consideră că dispoziţiile achizitorului sunt nejustificate, acesta
are dreptul de a ridica obiecţii în scris, fără ca obiecţiile respective să îl absolve de obligaţia de a executa dispoziţiile primite, cu excepţia cazului în care acestea contravin prevederilor legale”. Ei bine, în raport se spune că au fost cazuri în care prestatorul nu a luat măsurile cerute în scris de către achizitor.
Ca şi exemple, menţionăm un caz în care o autofreză a acţionat pe traseul DJ 251B Blânzi - Cerţeşti şi când a ajuns la Cerţeşti, s-a cerut în scris să se acţioneze şi pe sectorul DJ 240A Cerţeşti - Cârlomăneşti, unde erau cazuri medicale şi un decedat de 7 zile care nu a putut fi transportat pentru a fi înmormântat, dar conducerea SC Drumuri şi Poduri a refuzat acest ordin, dirijând autofreza de zăpadă spre Tecuci.
Au mai fost cazuri de acest gen, spun specialiştii din CJ. Spre exemplu, cele mai multe cazuri medicale au fost înregistrate în Brăhăşeşti şi în acelaşi timp au fost multe blocaje pe DJ 241 şi DJ 241A, zona Gohor-Brăhăşeşti. La cererea scrisă a CJ, „Drumuri şi Poduri” a acţionat între Berheci şi Gohor, după care utilajele au revenit la Tecuci, fără a mai acţiona pe sectorul Gohor - Brăhăşeşti, astfel că majoritatea cazurilor medicale au fost aduse către ambulanţe (care de cele mai multe ori erau blocate în zăpadă) până în localitatea Gohor, de transportul cazurilor medicale ocupându-se pe acest traseu viceprimarul comunei Brăhăşeşti. La un moment dat, au fost 5 cazuri medicale care, din cauză că nu au fost luate măsuri de intervenţie, au stat peste 24 de ore în Brăhăşeşti pentru a putea fi transportate cu ambulanţa.
Un alt exemplu: la Cerţeşti au fost 2 cazuri medicale grave care au fost aduse de la Cârlomăneşti de către primarul comunei până în Cerţeşti, unde ambulanţa aştepta, şi până la sosirea cazurilor drumul s-a blocat cu zăpadă iar aceste cazuri au stat cam 24 de ore în Cerţeşti până a venit un elicopter. Societatea care se ocupa de deszăpezire avea o autofreză în Tecuci, care nu a fost dirijată la Cerţeşti pentru aducerea la spital a celor 2 cazuri, dar după 6 ore aceasta a fost scoasă pentru a interveni la Movileni.
În Scânteieşti a fost un alt caz ciudat, când nu a putut ajunge ambulanţa, drumul fiind blocat, iar la solicitarea de a interveni, abia după intervenţii repetate, s-au trimis 2 buldoexcavatoare de capacitate mică, care au lucrat 7 ore, motivând că societatea nu are alte utilaje, de mare capacitate, disponibile, iar la autofrezele de zăpadă staţionate în Galaţi nu avea combustibil.
„Prestatorul va avea asigurat stoc de combustibil şi personal calificat pentru a acţiona la orice oră (...). În cazul în care se constată că nu poate acţiona, neavând asigurată dotarea minimă cu deservenţi, prestatatorul este responsabil în faţa justiţiei pentru ineficienţa şi neacţionarea la timp. (...) Stocul de combustibil nu trebuia să fie o cauză pentru a nu acţiona, deşi a fost repetată mereu, şi din această cauză au fost făcute şi plăti parţiale în luna februarie”, se arată în raportul de care facem vorbire. Desigur, societatea „Drumuri şi Poduri” poate avea un punct de vedere propriu vizavi de cele semanalate în raport, dar acestea sunt lucruri ce trebuie reglate între CJ şi societate. Ceea ce este cert este faptul că au fost deficienţe în procesul de deszăpezire în judeţ şi, una peste alta, pe locuitorii din zonă nu i-a interesat că unul (CJ) dă banul iar altul („Drumuri şi Poduri”) trebuie să muncească, ci oamenii aşteptau să li se deblocheze drumurile.
Un om a lucrat pe două utilaje şi a ajuns în spital
Conform contractului, în cazul avertizărilor meteo, la sediul firmei ar fi trebuit să fie în permanenţă ofiţeri de servicu, care să ia decizii privind modul de acţionare şi să dirijeze utilajele pe timpul servicului, dar cei de la CJ susţin că au solicitat în scrisă să nu fie pierderi inutile de timp în luarea de decizii la intervenţia utilajelor de deszăpezire la cazuri urgente, să fie delegat un factor de decizie, aşa cum erau delagaţi ai Ambulanţei, ai SMURD, de la Poliţie, ISU, CNADNR şi Consiliului Judeţului. Aceştia făceau analiza situaţiei, „după care se stătea chiar şi o oră până se putea prinde legătura cu ofiţerul de serviciu al prestatorului, acolo fiind mereu telefoanele ocupate, fapt care a dus la sincope în activitatea de intervenţie la cazurile medicale”.
Să mai spunem că au fost cazuri când, „fiind fără supraveghere, mecanici deservenţi ai utilajelor au luat decizii de anulare a activităţii din motive tehnice că nu ar putea avansa, un caz fiind verificat de personalul direcţiei tehnice, când a făcut deplasarea acolo după ce a fost anunţată anularea acţiunii, şi, după insistenţe, mecanicii au reuşit să efectueze deblocarea întregului drum (Măcişeni – Valea Mărului, fiind prezent şi primarul comunei Corni)”.
Şi încă ceva ce ne-a atras atenţia: în punctul de lucru Bereşti se aflau la un moment dat 2 utilaje deservite de un singur mecanic, deci nu s-a putut lucra în acelaşi timp cu cele două utilaje, iar mecanicul a cedat fizic după ce a muncit pe ambele utilaje, la un moment dat fiind spitalizat.
În încheiere ar trebui trase nişte concluzii: a nins mult, s-au blocat drumuri, s-a muncit în condiţii inumane pentru salvarea de vieţi şi pentru deszăpezire a existat un contract ferm, pe bani frumoşi; conducerea CJ are mai multe nemulţumiri vizavi de modul în care s-a acţionat, aşa încât nu s-a grăbit să facă ultimele deconturi; societatea „Drumuri şi Poduri” va trebui să-şi analizeze „la rece” activitatea şi să o îmbunătăţească pentru viitor; politicienii ar trebui să muncească pentru oameni, nu pentru partid.
