Modul în care sunt plătiţi preşedinţii consiliilor judeţene rămâne un mister chiar şi pentru cel mai priceput contabil din România. Mai mult, modul în care au evoluat salariile acestora în timpul recesiunii este un alt mister, pe care nici cei mai talentaţi detectivi nu ar putea să-l dezlege. După cum se ştie, salariile bugetarilor au fost reduse la mijlocul anului trecut cu 25%. Dar realitatea de pe teren este cu totul diferită: salariile care au scăzut nu au făcut-o cu acelaşi procentaj iar unele au crescut.
Mai toţi preşedinţii de consilii judeţene au afaceri din care câştigă mult mai mult decât din salariul obţinut pentru funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean. Totuşi, este important să vedem şi cu cât îi plăteşte statul român pentru munca pe care o prestează pentru cetăţenii ţării. Econtext a făcut o analiză despre salariile încasate în 2009 şi 2010 de toţi preşedinţii consiliilor judeţene din România. Au fost luate în calcul salariile nete, iar datele provin din declaraţiile de avere ale edililor locali.
Şefa Consiliului Judeţean Mureş, Edita Lokodi, cel mai mare salariu
Preşedintele CJ Mireş a câştigat anul trecut un salariu lunar de 7.496 de lei, fiind singurul preşedinte de consiliu judeţean care a obţinut un salariu nu doar peste 7.000 de lei, ci chiar şi peste pragul de 6.000 de lei. Mai mult, ea a fost pe primul loc la salarii şi în 2009, când a obţinut un salariu de 7.963 de lei pe lună. Iar dacă vom compara salariul din anul 2009 cu cel din 2010, observăm că leafa şefei din Mures s-a diminuat cu 5,9%.
La polul opus, cel mai mic salariu este încasat de către Liviu Rusu, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, care primeşte aproape jumătate din cât ia şefa Mureşului. Astfel, Liviu Rusu a avut anul trecut un salariu de 3.879 de lei pe lună. Acesta, împreună cu Victor Tarhon din Tulcea, sunt singurii preşedinţi de consilii judeţene care primesc retribuţii sub nivelul lunar de 4.000 de lei. În general, salariile şefilor de CJ se situează între 4.000 şi 4.500 de lei pe lună.
Nici vorbă de reducere cu 25%
Dincolo de retribuţiile lunare ale şefilor de consilii judeţene, este important să vedem şi cum au evoluat salariile acestora în aceşti doi ani de recesiune, în 2009 şi 2010. Reamintim, la jumătatea anului trecut, salariile angajaţilor din sistemul public au fost tăiate cu 25%. Iar această tăiere ar fi trebuit să se vadă şi în lefurile preşedinţilor de CJ în variaţia procentuală înregistrată în 2010 faţă de 2009. Numai că salariile acestora au scăzut sau au crescut fără nicio noimă, fără niciun criteriu general valabil.
Astfel, din 41 de preşedinţi, 5 au fost norocoşi, deoarece salariile acestora au fost majorate în 2010 faţă de 2009. Cel mai fericit a fost şeful judeţului Giurgiu, care şi-a văzut retribuţia lunară majorată cu 19,9%. Şi şeful CJ Sibiu a beneficiat de un avans, de 7,1%. Alţi fericiţi ai destinului au fost preşedinţii din Ialomita (avans al salariului de 6,9% în 2010 faţă de 2009), Olt (avans al salariului de 4,3%) şi Hunedoara, (+,2%).
La capitolul scăderi conduce preşedintele Consiliului Judeţean din Bacău. Salariul său lunar a scăzut usturător: minus lunar de 37%. Urmează cel din Braşov, care a pierdut 27,2% din leafă. El este urmat de preşedintele CJ Mehedinţi, al cărui salariu a fost redus cu 26,8%, respectiv preşedintele din Botoşani, care a plecat acasă anul trecut cu 24,3% mai puţini bani faţă de 2009.
Preşedintelui CJ Galaţi i s-a redus salariul cu 7,4% în 2010
În analiza Econtext, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac, ocupă un loc în top, salariul încasat de acesta, aşa cum a rezultat din declaraţia de avere, plasându-l pe locul 5 din 41. Salariul net al acestuia în 2010 a fost de 5.244 lei lunar, cu 7,4% mai mic decât cel din 2009, când încasa 5.661 lei pe lună.
