Un dosar judecat de Tribunalul Galaţi, în care sunt implicaţi doi români şi un cetăţean olandez de origine turcă dă bătăi de cap instanţei gălăţene. S-a ajuns ca procesul să fie transferat la Constanţa după ce nu s-a găsit un interpret de limbă olandeză pentru unul dintre inculpaţi, pentru ca recent dosarul să ajungă, din nou, pe masa judecătorilor gălăţeni. Unul dintre cei aflaţi în boxa acuzării, Eugen Grosu, a pretins pentru el şi pentru alte persoane suma de 37.000 de euro, cu scopul de a interveni pe lângă funcţionarii vamali din cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud – Agigea. Vameşii urmau să acorde liberul de vamă unui container, sosit din China în luna august 2009 în portul Constanţa Sud - Agigea, ce conţinea parfumuri contrafăcute, etichetate sub mărci de lux, fără ca acel container să fie supus controlului fizic de către autorităţile vamale. Din banii pretinşi, Eugen Grosu a primit direct şi prin intermediul unuia dintre complicii săi, Mihai Lambadarie, suma de 28.500 euro şi 800 lei, în trei tranşe, de la olandezul de origine turcă Vedat Vurgun, trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă.
Avem un precedent
Procesul a bătut pasul pe loc timp de şapte luni pentru că judecătorii gălăţeni nu reuşeau să găsească un interpret de limbă olandeză pentru Vedat Vurgun, iar până la urmă dosarul a fost pasat la Constanţa, unde putea fi găsit mai uşor un interpret. Motivul oficial invocat de instanţă la acel moment a fost că Tribunalul Constanţa ar fi competent să judece dosarul, dar dacă lucrurile ar fi stat aşa, dosarul ar fi trebuit trimis la instanţa amintită în urmă cu mai bine de un an de zile. O situaţie similară s-a petrecut tot la Tribunalul Galaţi în 2009, când procesul celui mai mare traficant de cannabis din România, olandezul Adrianus Bierhuizen, a bătut pasul pe loc mai bine de un an de zile pentru că nu se găsea un traducător de limbă olandeză. În cele din urmă, instanţa a identificat un traducător, iar procesul a putut continua, traficantul fiind condamnat la 12 ani de închisoare şi restituirea a 79.000 de euro către statul român.
