Potrivit legislaţiei civile, pe lângă uzucapiune şi alte dezmembrăminte (uz, abitaţie, uzufruct, servitute şi superficie), dreptul de proprietate asupra unui bun mobil/imobil poate fi dobândit şi prin accesiune. Aşadar, potrivit art. 567 Cod civil, prin accesiune „un proprietar a unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în acesta”. Accesiunea imobiliară poate fi de două forme: naturală şi artificială.
Accesiunea imobiliară naturală reprezintă unirea sau incorporarea unor bunuri accesorii la un bun principal ca urmare a unui eveniment natural. Acest fenomen se poate produce în cazul aluviunilor sau avulsiunilor, în care apa curgătoare poate adăuga sau smulge porţiuni de mal din/la terenul proprietarului riveran. În aceeaşi ordine de idei, albiile râurilor, precum şi a insulelor (chiar dacă nu sunt în legătură cu terenul) revin proprietarului riveran. De exemplu: adăugiri de terenuri, formarea unor noi insule sau albii, precum şi „ruperea” unor porţiuni de teren şi alipirea acestuia la un alt proprietar de teren.
Potrivit art. 576 Cod civil, prin accesiune naturală se poate dobândi dreptul de proprietate asupra animalelor rătăcite pe terenul altuia, doar dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului. În acelaşi sens, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, roiul de albine trecut pe terenul altuia îi revine proprietarului acestuia numai dacă proprietarul roiului nu îl urmăreşte sau încetează să-l urmărească timp de 2 zile.
Accesiunea imobiliară artificială rezultă din fapta proprietarului ori a unei alte persoane. Prin urmare, construcţiile sau alte lucrări efectuate asupra unui imobil (cu caracter durabil sau provizoriu), revin proprietarului acelui imobil, dacă legea nu prevede altfel. Aceste lucrări pot fi autonome (de sine stătătoare) sau adăugate, având caracter durabil sau provizoriu întrucât acestea pot fi necesare, utile sau voluptuare. Deseori apare problema realizării lucrări cu materiale altuia, însă legiuitorul a prevăzut soluţia în cadrul art. 580 Cod civil, astfel dreptul de proprietate asupra lucrări se naşte în favoarea proprietarului imobilului din momentul începerii lucrării, pe măsura realizării ei, dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel, iar proprietarul materialelor are dreptul la contravaloarea acestora sau repararea prejudiciilor cauzate, în condiţiile legii.
Accesiunea mobiliară reprezintă dreptul autorului sau, după caz, a proprietarului materialelor (în funcţie de raportul dintre manoperă şi valoarea materialelor), asupra unui bun mobil produs cu materialele altuia. În cazul în care se unesc două bunuri mobile având proprietari diferiţi, fiecare poate pretinde separarea bunurilor dacă prin aceasta celălalt proprietar nu va avea de suferit un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului său.
Ludmila Sprincean - colaborator al C. I. Av. „Tănase Ioan Mihai”
Sursa foto: pexels.com