Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile” este organizat anual la Galaţi. Acest eveniment are ca scop valorificarea tradiţiilor româneşti autentice din luna decembrie a fiecărui an.
Ajuns la a XXXI-a ediţie, festivalul a reunit ansambluri folclorice din ţară (Botoşani, Maramureş, Olt, Braşov, Bistriţa, Suceava, Neamţ, Gorj, Bacău, Vaslui), din judeţul Galaţi şi din Republica Moldova, aducând bucurie gălăţenilor prin obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă: Pluguşorul, jocul cu măşti, urşii si capra, urăturile şi colindele de altădată.
Partenerul Consiliului Judeţean Galaţi şi al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” în organizarea Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile” este, ca de fiecare dată, Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Duminică, 18 decembrie 2022, de la ora 12.00, festivalul a avut loc la Catedrala Arhiepiscopală, pentru colindarea ierarhului locului, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, a oficialităţilor şi a gălăţenilor prezenţi la Sfânta Liturghie.
„În zilele de 17 şi 18 decembrie 2022, la Galaţi s-a desfăşurat cea de-a 31-aediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri la Naşterea Domnului şi Anul Nou „Tudor Pamfile”.
Festivalul a fost deschissâmbătă seară la Sala Sporturilor din municipiul Galaţi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, care a adresat un cuvânt de binecuvântare şi bun venit cetelor de colindători veniţi în oraşul de la Dunăre pentru a prezenta frumoasele tradiţii ale poporului nostru prilejuite de Naşterea Domnului.
Astăzi, în duminica dinaintea Naşterii Domnului, după săvârşirea Sfintei Liturghii de către ierarhul Dunării de Jos, festivalul a continuat la Catedrala arhiepiscopală din Galaţi.
Colindători de toate vârstele şi mulţi credincioşi au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, iar la momentul liturgic cuvenit, mulţi dintre cei prezenţi au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.
Printre numeroşii credincioşi prezenţi s-au numărat şi preoţi din cadrul Protopopiatului Galaţi, care au purtat pe braţe Icoana Naşterii Domnului, împodobită cu ştergarul românesc tradiţional, veniţi pentru a primi binecuvântarea arhierească de a merge în această perioadă la casele credincioşilor pe care îi păstoresc.
La chinonic, membrii grupurilor folclorice şi cetele de colindători din judeţele Braşov, Gorj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Suceava, Piatra-Neamţ, Vaslui şi Galaţi, precum şi din Republica Moldova au interpretat colinde tradiţionale şi cântece de stea.
Evenimentul de la Galaţi a reunit peste 400 de persoane din 14 grupuri folclorice din ţară şi din Republica Moldova.
Pe lângă tradiţionalele colinde de Crăciun interpretate în locaşul de cult, participanţii au încântat asistenţa pe esplanada Catedralei arhiepiscopale cu alte urături şi jocuri tradiţionale cu tobe, fluiere şi bice.
La finalul interpretării, fiecare ceată de colindători a fost binecuvântată şi răsplătită financiar de către ierarhul Dunării de Jos, iar în spiritul tradiţional toţi au primit alimente şi alte daruri specifice perioadei în care ne aflăm.
Evenimentul a fost organizat, ca în fiecare an, de Arhiepiscopia Dunării de Jos, Consiliul Judeţean Galaţi şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos” prin Secţia de Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare.
Manifestarea tradiţională de astăzi este una din cele mai reprezentative evenimente folclorice din judeţul Galaţi şi din Euroregiunea Dunării de Jos, privind colindul popular şi obiceiurile tradiţionale din sudul Moldovei şi din întreaga ţară. Prin acest festival se doreşte atât revigorarea, cât şi promovarea tradiţiilor populare şi a obiceiurilor de iarnă.
Tudor Pamfile, cel al cărui nume îl poartă acest festival, s-a născut la 11 iunie 1883 în comuna Ţepu, judeţul Tecuci, fiind scriitor şi folclorist român, autor de monografii etnografice referitoare la ocupaţii şi obiceiuri ale poporului român. A trecut la cele veşnice pe 21 octombrie 1921”, a transmis, duminică, Arhiepiscopia Dunării de Jos.
VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓
