Până în data de 19 decembrie, Caravana BookLand se află la Galaţi Shopping City, pentru a aduce la îndemâna gălăţenilor o amplă ofertă de carte la preţuri avantajoase. Conceptul este unul inedit şi admirabil, drept pentru care am luat legătura cu Mihaela Petrovan, iniţiatoarea proiectului, care a acceptat să ne acorde un interviu in care ne-a vorbit despre proiect, despre cărţi şi despre lectură, în zilele noastre.
Mihaela Gîdei: Spuneţi-mi, vă rog, pentru început, ce este BookLand şi când a debutat?
Mihaela Petrovan: Book-land e o caravană a cărţii, o numim noi. E un târg de carte mobil, umblă prin ţară an de an, şi a debutat în aprilie 2011, sub o formă oarecum clasică, dar apoi s-a consumat în ceea ce este acum, respectiv noi reprezentăm interesele a peste 100 de edituri de la care luăm best seller-urile şi le aducem la îndemâna tuturor. Practic, după cum remarcaţi şi în acest mall, suntem plasaţi pe holurile centrale, la îndemâna oamenilor - ei trec printre standurile noastre de carte. Cărţile sunt la preţ de producător, fără adaos comercial. Unii le apreciază ca fiind foarte avantajoase, alţii mai puţin. Fiecare cu gusturile lui şi cu ce e obişnuit. Dar, în general, la noi în stand se opresc oameni care apreciază cultura şi apreciază lectura, mai ales.
M.G.: Cum a venit această idee şi ce impact aţi dorit să aveţi în rândul iubitorilor de carte?
M.P.: Agenţia pe care o conduc are şi un departament de evenimente. Şi de când cu criza, mai toate bugetele s-au redus şi atunci ne-am gândit ce am putea face, cu know how-ul pe care îl avem, cu oamenii pe care îi avem. Şi am dezvoltat acest concept - un târg de carte. Ne-am gândit că aveam deja experienţa Bookfest şi Gaudeamus şi am considerat că poate e nevoie de un târg şi de Paşte. Aşa am lansat noi BookLand, în aprilie, de Paşte. Şi am venit cu un concept care zicem noi că e altfel, fiindcă nu îi cheamă pe oameni undeva, într-un spaţiu mort, activat doar pentru un număr de zile, cât ţine expoziţia sau târgul. Noi am venit unde oamenii sunt deja, de aceea suntem la mall. Târg de carte de mall, aşa este recunoscut BookLand-ul. Anul acesta am fost şi în pieţe centrale şi în parcuri. Am fost exact în cele mai aglomerate zone ale fiecărui oraş mare din ţară.
M.G.: Cum v-a primit publicul până acum?
M.P.: Anul acesta a fost unul mai bun decât anul trecut pentru noi. Incredibil, într-o perioadă de criză mai acută. A fost bine. Noi ne-am dori să citească mai mult de un milion de români cărţi, cum e situaţia acum. Foarte multă lume a fost pozitivă. Bineînţeles că sunt şi oameni care exclamă "vai, ce scumpe sunt cărţile!", dar este evident că sunt oameni care nu au mai intrat de mult într-o librărie. Mai sunt doar 200 în toată ţara. Prin urmare, e o problemă de percepţie. Sau mai sunt unii care s-au obişnuit să cumpere cartea cu gazeta la 5 lei, la 7 lei. Anumite cărţi costă atât. Nu poţi să ceri pentru o carte de ultimă oră, pentru o editură care plăteşte nişte drepturi de autor uriaşe, să coste 7 lei. Noi avem cărţi de la 1 leu până la 80-90 de lei. Într-adevăr, sunt cărţi atât de scumpe, dar sunt cărţi pentru toate gusturile, toate genurile literare.
M.G.: În câte oraşe a ajuns BookLand?
M.P.: Anul acesta, au fost 20 cu tot cu Galaţi. Era cât pe ce să nu mai venim la Galaţi, dar am reuşit.
M.G.: Cum s-au prezentat gălăţenii la târg?
M.P.: Au fost foarte ok. Gălăţenii mie mi se par extraordinari. Au venit şi oameni care au cumpărat mult şi au avut un bon mare. Nu mă aşteptam, ştiind că fiecare oraş are problemele sale din punct de vedere economic, dar e ok. Comparativ cu oraşe precum Clujul sau Sibiul, nu pot să spun că sunt mari diferenţe. (...) Un lucru pe care l-am mai făcut e o bibliotecă digitală. Am convins cu greu 55 de edituri să ne dea 100 de cărţi pe care să le digitalizăm. Aceste edituri nu aveau aceste cărţi digitalizate, adică ebook-uri. Şi să le oferim integral, gratuit, liceelor. Cum? Postând în liceul lor postere de 5m lungime, 3m lăţime, care seamănă cu o bibliotecă în mărime naturală, doar că sunt copertele cărţilor şi pe fiecare copertă e un cod al unei cărţi pe care şi-o poate downloada oricine. 100 de cărţi în liceele din 17 oraşe. Am terminat de decorat deocamdată 303 licee.
M.G.: Dacă tot aţi menţionat de acest subiect, cum vedeţi ebook-ul, în comparaţie cu o carte în format fizic?
M.P.: E doar forma diferită, obiceiul e acelaşi. Să le ceri tinerilor din ziua de azi să facă ce am făcut noi acum 20-30 de ani e exagerat. Ei sunt altfel, s-au născut cu laptop-ul, telefonul şi tableta în mână. Aşa că pentru ei e mult mai natural să citească o carte în format electronic. Nu îmi e împărtăşită credinţa asta de mulţi, mai ales de editori, care se tem de piraterie. Se va întâmpla cu cartea exact ce s-a întâmplat cu muzica şi cu filmul - vor fi piratate. Aşa este, sunt deja site-uri cu milioane de cărţi gratuite. Asta nu înseamnă că cine vrea nu poate câştiga altfel din citit. Aici, editorul şi poate şi noi, distribuitorii de carte, ar trebui să fim mai inventivi. Lumea citeşte mai mult ca oricând, dar într-un mod mai superficial. Lectura necesită un pic de timp aparte, pe care numai tu şi cartea îl petreci. Când citeşti o carte, practic e altceva, îţi asumi ceva, e o căsătorie pe termen scurt. Trebuie să o duci până la capăt. Nu o duci, rămâi şi tu neterminat. Şi majoritatea oamenilor nu mai au timpul necesar de a se dedica unei cărţi. Chiar dacă ar citi o oră pe seară sau 10 minute sau o pagină. E mai greu pentru unii, dar e cel mai bun mod de a adormi.
M.G.: Sunteţi mulţumită de acest proiect? De ce?
M.P.: Am vrut să facem altceva cu cartea, am adus-o la îndemâna oamenilor. Suntem mulţumiţi de ceea ce am reuşit anul acesta. E foarte greu logistic. Acesta este motivul pentru care la anul o să schimbăm puţin formula, o să aflaţi în timp util. Dar, logistic vorbind, să stai două săptămâni, apoi duminică noaptea să aduni să te muţi a doua zi în alt oraş cu tot cu transport - demontat, încărcat, remontat, iarăşi aranjat, câte 7.000 de titluri. La Galaţi am adus în jur de 7.000. În total avem între 35.000 şi 40.000 cărţi active în BookLand în orice moment al zilei. E foarte greu, logistic. Şi o să ne gândim la o formulă prin care anul viitor o să încercăm să îndemnăm nu doar românii care citesc. Până la urmă, de ce ne-am dat seama - da, venim în cele mai aglomerate locuri din oraş, însă le arătăm aceloraşi oameni care înţeleg de ce trebuie să citească, sau altora care au avut de-a face cu lectura şi au cam uitat o perioadă, sau oameni care nu au mai intrat de 20 de ani într-o librărie. Genul acesta de public e publicul nostru, nu publicul loial, neapărat. Acela loial este cel care întră frecvent într-o librărie, îşi are cumpărăturile programate. În cazul nostru, fiindcă din aproximativ 20 de milioane de români, maxim un milion citesc, ne-am dat seama că mai e nevoie de ceva şi de asta o să facem un pic altfel la anul. O să încercăm să motivăm tinerii pe care nu îi vedem deloc la caravană, adică adolescenţii, liceenii. Mergem înspre ei în toate oraşele şi o să le povestim despre cărţi prin intermediul unor oameni care au ajuns ce au ajuns datorită educaţiei.
