Agricultura din România păşeşte într-o eră modernă, în care inteligenţa artificială şi tehnologiile avansate devin parteneri indispensabili pentru fermieri. Utilaje automatizate, câini roboţi pentru patrularea fermelor şi drone pentru fertilizarea solului sunt doar câteva dintre inovaţiile care transformă gestionarea culturilor şi resurselor. Aceste soluţii, deşi costisitoare, câştigă popularitate pe fondul deficitului de forţă de muncă din sectorul agricol.
Mecanizarea agriculturii devine o prioritate pentru fermierii români, iar cererea pentru utilaje performante este în creştere. De exemplu, un utilaj specializat pentru recoltarea strugurilor, evaluat între 100.000 şi 350.000 de euro, poate înlocui munca a 100 de culegători. În opt ore, acesta reuşeşte să recolteze strugurii de pe şase hectare, separând boabele de ciorchini.
Această tehnologie nu doar economiseşte timp şi resurse, ci oferă şi siguranţă fermierilor, eliminând dependenţa de forţa de muncă sezonieră. În prezent, în România există deja aproximativ 80 de astfel de utilaje, iar numărul lor continuă să crească.
Un alt exemplu de inovaţie este robotul controlat prin inteligenţă artificială, destinat plantaţiilor vitipomicole. Cu un preţ de aproximativ 120.000 de euro, acest echipament înlocuieşte munca a patru muncitori, efectuând operaţiuni precum tocarea vegetaţiei, tratarea copacilor şi recoltarea. „Înlocuieşte munca utilajelor care se achiziţionează separat. Dacă facem un calcul al rentabilităţii, vedem că per total amortizăm costurile mult mai repede”, explică Mihai Constantin, manager de vânzări.
Una dintre cele mai inovatoare soluţii adoptate în fermele din România este câinele robot, un dispozitiv cu inteligenţă artificială utilizat pentru patrularea şi protejarea proprietăţilor. Programabil pentru detectarea intruşilor sau animalelor sălbatice, acesta poate emite sunete de avertizare şi anunţa proprietarii în caz de incidente. „Poate fi echipat cu camere speciale sau braţe de prindere, pentru orice tip de intervenţie”, menţionează Magyari Ferenc, agent de vânzări.
De asemenea, dronele agricole devin din ce în ce mai populare, fiind utilizate pentru fertilizarea solului şi aplicarea tratamentelor pe suprafeţe extinse. Cu un cost de aproximativ 30.000 de euro, acestea pot uda până la 21 de hectare într-o oră, utilizând resurse reduse. În România, peste 200 de ferme au integrat deja aceste drone în activitatea lor.
Eficienţa şi rentabilitatea acestor tehnologii sunt evidente. Spre deosebire de metodele tradiţionale, dronele necesită mai puţină apă şi logistică, contribuind la un impact ecologic mai redus şi la economii considerabile.
Deficitul de muncitori agricoli continuă să fie o provocare majoră pentru fermierii români. Utilajele automatizate, câinii roboţi şi dronele oferă soluţii viabile pentru a acoperi această lipsă, asigurând în acelaşi timp constanţa şi calitatea proceselor.
Deşi implică costuri iniţiale ridicate, aceste tehnologii reprezintă o investiţie atractivă datorită eficienţei şi amortizării rapide a cheltuielilor. Ele contribuie la reducerea dependenţei de factori imprevizibili, precum disponibilitatea forţei de muncă sezoniere.
Tehnologiile avansate deschid noi perspective pentru agricultura românească, transformând-o într-un exemplu de eficienţă şi sustenabilitate. Câinii roboţi, dronele şi utilajele automatizate nu doar că simplifică procesele agricole, ci oferă şi oportunităţi pentru fermierii dispuşi să îmbrăţişeze inovaţia. Pe măsură ce acestea devin mai accesibile, agricultura din România are şansa de a se poziţiona ca lider în modernizarea sectorului agricol, relatează playtech.ro.
