Protestul spontan al marinarilor de pe navele din Portul Galaţi au tras un semnal de alarmă care provoacă mare îngrijorare asupra intenţiei guvernanţilor de a privatiza Regia Autonomă a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, de a o transforma într-un SRL sau SA (societate pe acţiuni).
Miercuri, 19 februarie 2025, sirenele navelor au sunat din sfert în sfert de oră în timpul în care la Ministerul Transporturilor avea loc o şedinţă în care se purtau discuţii despre situaţia mai multor regii autonome, mai exact Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA, AFDJ Galaţi, Registrul Auto Român (RAR) şi a Regiei Autonome Administraţia Canalului Navigabil Bega Timiş, dar şi intenţia de privatizare a AFDJ, regia prin care statul român administrează navigaţia pe Canalul Sulina şi pe Dunăre.
Încearcarea de privatizare a AFDJ Galaţi a fost semnalată de Ştefan Frunză, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Trans-Conex, a lucrătorilor portuari şi preşedinte al Sindicatului „Farul” de la AFDJ: ”Este o perioadă extrem de importantă, vitală, cel puţin pentru Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, dar şi pentru statul român. Sunt interese ale unor oameni din afara ţării, sprijiniţi chiar de cei care fac parte din Guvern şi din politicul României”.
Trebuie menţionat că AFDJ Galaţi a fost înfiinţată în baza ”Convenţiei cu privire la regimul navigaţiei pe Dunăre”, semnată în august 1948, la Belgrad şi este regia prin care statul român asigură condiţiile de navigaţie pe Dunăre şi pilotajul pe Canalul Sulina, manevrele de intrare pe Canal şi manevrele portuare în toate porturile de pe sectorul Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila. De asemenea, asigură adâncimile de navigaţie şi semnalizarea navigaţiei pe Dunăre, inclusiv harta electronică a Dunării.
Ce prevederi legislative sunt invocate pentru a putea transforma AFDJ Galaţi în SRL
Transformarea AFDJ Galaţi într-un SRL sau SA poate fi făcută, în baza Legii 187/2023 care modifică şi completează OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Această ordonanţă a fost modificată pentru a pune în acord reglementările naţionale cu principiile OCDE precum şi în vederea îndeplinirii jalonului 439 din PNRR: ”Intrarea în vigoare a legislaţiei actualizate privind companiile de stat”.
Astfel, potrivit OUG 109/2011 se vor putea reorganiza de către autorităţile publice tutelare competente prin divizarea activităţilor de serviciu public de cele comerciale în termen de 3 ani de la data intrării in vigoare a Legii nr. 187/2023 de către Autoritătile Publice Tutelare. De asemenea, în termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a Legii 187/2023. ”Autorităţile Publice Tutelare şi consiliile de administraţie ale întreprinderilor publice regii autonome ar fi trebuit să aprobe măsurile necesare pentru punerea in aplicare a dispoziţiilor alin. (1). Termenul de 6 luni a expirat la data de 28.12.2023.
Îndeplinirea standardelor OCDE în materie de guvernanţă corporativă a fost evaluată pozitiv, în lunile martie şi aprilie 2024, de către reprezentanţii Grupului de lucru privind intreprinderile cu capital de stat si practicile de privatizare si de către cei ai Comitetului pentru Guvenanţă Corporativă. În urma procesului de evaluare au fost făcute recomandări prioritare pe termen scurt pentru îmbunătăţirea sistemului de guvernanţă corporativă. Una dintre aceste recomandări este aceea ca România să elaboreze un plan de acţiune şi un calendar pentru organizarea regiilor autonome care desfăşoară activităţi comerciale, în societăţi pe acţiuni sau în societăţi cu răspundere limitată. Implementarea recomandărilor OCDE va fi evaluată în luna martie 2025”, se arată într-un document sub antetul Secretariatului General al Guvernului pus la dispoziţie de liderul de sindicat Ştefan Frunză.
Totul a fost premeditat?
Potrivit liderului sindicatului ”Farul”, Ştefan Frunză, guvernanţii nu par să ţină cont de statutul special al regiei autonome AFDJ Galaţi, care nu poate fi nici în profit, nici pe pierderi, pentru că desfăşoară o activitate de importanţă strategică, în condiţii stabilite prin „Convenţia Internaţională referitoare la navigaţia pe Dunăre”, monitorizate de Comisia Dunării, de la Budapesta. Chiar dacă în 2023, AFDJ Galaţi a realizat un profit de 2,6 milioane de lei, în 2024 a intrat pe pierderi, după ce s-ar fi făcut presiuni prin intermediul Consiliului Concurenţei, ca Ministerul Transporturilor să dispună scăderea cu 50% a tarifelor de navigaţie practicate de AFDJ.
„Ca dovadă că a fost gândit ca la şah, s-au făcut presiuni la sfârşitul anului 2023 ca Ministerul Transporturilor să aprobe reducerea tarifelor de navigaţie cu 50%. Urmare a acestui fapt, AFDJ-ul nu a mai realizat veniturile prognozate şi stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli şi regia a fost obligată să apeleze la subvenţii de la bugetul de stat. În discuţia pe care am avut-o pe data de 10 februarie la Cancelaria Primului Ministru, cu şeful cancelariei şi în prezenţa celor trei miniştri secretari de stat de resort, de la Transporturi, Finanţe şi Ministerul Muncii, ministrul secretar de stat Mihai Diaconu, de la Finanţe, mi-a precizat <<dom-le, sunt probleme. AFDJ-ul a fost în pierdere 25% anul trecut şi trebuie privatizat>>. I-am răspuns: <<domnule ministru secretar de stat, sunteţi dezinformat şi într-o gravă eroare de interpretare a situaţiei AFDJ-ului. Nu cunoaşteţi ce înseamnă. AFDJ-ul nu poate să aibă nici profit, nici pierdere. Rezultatul a fost influenţat de cineva din Consiliul Concurenţei, să reducă tarifele cu 50%>>. De ce? Ca să aducă o subvenţie mascată patronilor care au interese în ce înseamnă silozuri, dane şi pe şenalul navigabil şi ca să scoată în relief dumneavoastră, Guvernului, faptul că AFDJ nu este rentabil şi că trebuie privatizat”, a declarat Ştefan Frunză.
AFDJ a fost trecută astfel de la statutul de regie profitabilă în 2023 la acela de ”regie falimentară” în 2024, tocmai pentru a avea motiv să fie trecută de la Regie Autonomă, la SRL sau SA şi pusă pe aceeaşi treaptă cu regia care administrează Canalul Navigabil Bega Timiş.
Risc major ca România să piardă controlul asupra navigaţiei pe Dunăre şi asupra gurilor Dunării
Canalul Sulina, una din principalele căi de navigaţie internaţională din regiune, este în administrarea AFDJ Galaţi, iar prin Convenţia Internaţională sunt stabilite aceleaşi taxe şi tarife ca în cazul Canalului Suez. Navele plătesc taxe de tranzitare a Canalului, în funcţie de cantitatea de marfă aflată bord. Sunt stabilite şi taxe de pilotaj pentru navigaţia pe Dunărea Maritimă, de la Sulina la Brăila. Aceste activităţi şi implicit controlul asupra zonei Gurilor Dunării şi a navigaţiei pe Dunăre au o importanţă esenţială pentru siguranţa naţională. În acest context, o privatizare a AFDJ Galaţi este şocantă şi ridică mari semne de întrebare, mai ales acum când se fac remarcate intenţiile Rusiei de a obţine o poziţie de control în zona Odesa şi la Gurile Dunării.
Potrivit lui Ştefan Frunză, care a făcut demersuri insistente la Guvern pentru a clarifica situaţia, decidenţii vor să privatizeze regia fără să ţină cont de statutul special şi strategic al AFDJ Galaţi, în condiţii stabilite prin „Convenţia Internaţională referitoare la navigaţia pe Dunăre”, monitorizate de Comisia Dunării.
Sindicatul ”Farul” a făcut demersuri şi la premierul Ciolacu, şi la fostul preşedintele Iohannis, şi la Ministerul Afacerilor Externe, dar nu a primit niciun răspuns.
Preşedintele Sindicatului „Farul” a adresat mai multe memorii primului ministru Marcel Ciolacu, fostului preşedinte Klaus Iohannis, ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, Corpului de Control al Primului Ministru, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finanţelor şi fostului ministru de Externe Luminiţa Odobescu, cu privire la „importanţa strategică a AFDJ Galaţi, care nu poate face obiectul unei privatizări”.
„Ministerul de Externe ne-a comunicat că nu intră în atribuţii să se ocupe ei de AFDJ Galaţi, deşi eu am menţionat clar în adresă că ambasadorul României la Budapesta este membru de drept al Comisiei Dunării, iar un reprezentant al Ministerului Transporturilor este membru supleant al Comisiei Dunării. Cine ştie, probabil că fosta ministră a dat unei funcţionare să-mi dea un răspuns, aşa, ca să mă trimită la plimbare. Ministerul Transporturilor nu ne-a răspuns, deşi am probe că după adresa făcută de mine la Administraţia Prezidenţială, fostului preşedinte Klaus Iohannis, Admininstraţia Prezidenţială a răspuns că nu intră în competenţa lor dar vor dirija adresa noastră către Ministerul Transporturilor şi că ministerul are obligaţia de a ne da un răspuns şi nouă, dar şi Administraţiei Prezidenţiale. Ministerul Transporturilor a confirmat că a înregistrat adresa de la Preşedinţie pe 10 septembrie 2024, că o să formuleze un răspuns după o analiză a situaţiei, dar nici până în momentul de faţă un am primit răspunsul ministerului”, a mai precizat Ştefan Frunză.
Despre intenţiile Rusiei de a pune stăpânire pe gurile Dunării, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe şi actual şef al cancelariei preşedintelui interimar al României Ilie Bolojan, atenţiona încă din 2022.
Navigatorii români sunt pregătiţi să se opună cu toate forţele privatizării AFDJ Galaţi şi sunt pregătiţi să blocheze şenalul navigabil al Dunării, precum şi Bara Sulina.
