Pentru al doilea an consecutiv, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi organizează o a treia sesiune de admitere (după cea din vară şi din toamnă), în speranţa că îşi va ocupa toate locurile bugetare disponibile rămase libere, la trei din facultăţi - Facultatea de Inginerie (40 de locuri la buget), Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (43 de locuri la buget) şi Agronomie Brăila (15 locuri). Numărul de locuri nu a fost făcut public oficial, conducerea universităţii estimând că acest număr s-ar putea modifica pe ultima sută de metri, însă pentru lămurirea tinerilor absolvenţi am considerat oportună prezentarea cifrelor, măcar pentru o estimare a şanselor fiecăruia. Înscrierile la cele trei facultăţi se fac de luni, 21 septembrie (între orele 8.00-15.00) până marţi, 22 septembrie (până la ora 13.00), astfel: pentru primele două facultăţi, în Corpul D, pe strada Domnească nr.111, la parter, iar pentru Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila, la sala de lectură de la sediul din strada Calea Călăraşilor nr. 29. Faţă de alte sesiuni de înscriere, de această dată, candidaţii au obligaţia să prezinte diploma de bacalaureat în original şi nu au posibilitatea să se înscrie la mai multe facultăţi, ci doar la una din cele trei. Admiterea se va face, ca şi la celelte două admiteri, pe bază de concurs, programat pentru marţi, 22 septembrie, începând cu ora 17.00, accesul candidaţilor în sală fiind permis începând cu ora 16.00.
Facultăţi fără căutare, specializări desfiinţate
Aşa cum precizam, deşi numărul de locuri disponibile nu a fost comunicat oficial de conducerea universităţii, cele 98 de locuri (40+43+15) sunt mai multe decât cele rămase neocupate anul trecut – 80 de locuri la cinci facultăţi (Facultatea de Inginerie din Galaţi, Facultatea de Inginerie din Brăila, Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Alimentelor, Facultatea de Ştiinţe şi Mediu şi Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie).
Iar dacă am merge cu comparaţiile şi mai în profunzime, am putea observa că facultăţile şi specializările care nu au avut, în 2014, căutare printre absolvenţi sunt exact cele desfiinţate sau “intrate în conservare” în acest an. Potrivit declaraţiilor făcute la începutul lunii de reprezentanţii Universităţii, după admiterea din vară, specializările la care s-au prezentat doar trei-patru studenţi au fost desfiinţate, fiind vorba de patru programe de studii, din care două de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (biotehnologii şi mediu), unul de la Facultatea de Istorie, filosofie-teologie (filosofie) şi unul de la Facultatea de Teologie - “teologie ortodoxă didactică”.
Ingineria nu se caută pentru că nu sunt locuri de muncă
Organizarea celei de-a treia sesiuni de admitere nu este un semnal bun pentru cele trei facultăţi, căci acestea au rămas cu locuri libere pentru că ele nu mai reprezintă şcoli interesante pentru absolvenţii de liceu. Unul din motive ar fi legat de lipsa locurilor de muncă pentru specializările care se predau la aceste facultăţi şi vorbim în principal de Facultatea de Inginerie care are acum libere 40 de locuri la buget pentru specializările Inginerie Economică Industrială, Ştiinţa Materialelor şi Ingineria Mediului. Cătălin Fetecău, decanul Facultăţii de Inginerie, spune că lipsa locurilor de muncă a condus deja la conservarea (un pas spre desfiinţare, dar cu posibilitate de reactivare, în caz de cereri) a două specializări ale facultăţii - Ingineria sudării şi Mecatronică. “În ultimii opt ani am conservat şapte specializări”, spune Cătălin Fetecău care, însă, are speranţe că lucrurile se vor îmbunătăţi printr-o relansare economică a zonei.
Severitatea profesorilor de la Chimie Alimentară alungă tinerii?
Paradoxal, o altă facultate care a ajuns să nu mai aibă căutare printre tineri este Chimia Alimentară, care are, în premieră (nefericită), 43 de locuri bugetare libere. Odinioară era o facultate la care se intra cu mare greutate, după o concurenţă acerbă (fiind prima înfiinţată în România şi ulterior, timp de mulţi ani, una din puţinele facultăţi de profil din ţară) dar are acum disponibile 43 de locuri bugetare, semn că tinerii nu mai sunt interesaţi de Chimie Alimentară, în ciuda faptului că facultatea are dotări – laboratoare, staţii pilot de cerecetare etc. – unice în ţară. Lipsa de interes a absolvenţilor pentru această facultate ar putea fi pusă pe seama unei “exigenţe exagerate” a cadrelor didactice de la facultate, a indicat, recent, prorectorul universităţii, Adrian Lungu. Petre Alexe, decanul Facultatăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, nu crede însă că “exigenţa trebuie amendată. Avem performanţa în spate, dar unii s-au speriat a priori de această performanţă”, dar rămâne un adept al principiului “puţini, dar buni”. Un principiu pe care îl confirmă absolvenţii acestei facultăţi, aşa cum este cazul Iuliei Frăţiman: “Este o facultate grea. Nu există să te treacă pe ochi frumoşi sau eu ştiu ce... Te chinuie până scoate ceva de la tine. Am avut şi colegi care au renunţat pentru că era prea dificil. De pildă, la început am fost pe lista de înscriere 30 şi ceva, dintre care în anul patru am rămas nouă persoane. Însă este o facultate foarte bună, te poţi angaja în multe domenii, de la cercetare în laborator până la farmacie”.
