Cu toate că atât primul ministru Victor Ponta cât şi preşedintele Klaus Iohannis au anunţat că numărul maxim de refugiaţi pe care îi poate primi ţara noastră este 1.785, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a anunţat că România ar trebui să primească 6.351 de imigranţi, ceea ce înseamnă o cota de 3,99% din numărul total al oamenilor care au nevoie de azil în Europa. O cifră respinsă de autorităţile române, preşedintele României declarând că “trebuie păstrate cotele voluntare”, funcţie de posibilitatea de cazare a fiecărei ţări, punct de vedere va fi prezentat atât în şedinţa CSAT, programată pentru data de 17 septembrie, cât şi în faţa Consiliului European, care se va întruni la mijlocul lunii octombrie.
Pe de altă parte, Guvernul inventariază spaţiile de cazare, în vederea posibilităţii ca refugiaţii să ajungă în România în număr mai mare decât capacitatea de cazare actuală.
În prezent, în România există şase centre regionale de cazare şi proceduri de azil - la Timişoara, Şomcuţa Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Giurgiu, Bucureşti şi Galaţi. În total, capacitatea celor şase centre este de 1.000 de locuri de cazare, din care 250 de locuri reprezintă capacitatea Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil (CRCPSA) Galaţi. Din acestea, doar 10 locuri sunt în prezent ocupate de persoane din Iran şi Irak. Totuşi, capacitatea centrului poate fi suplimentată cu încă 30 de locuri iar în caz de aflux mare de imigranţi, pot fi amplasate 200-300 de corturi sau locuinţe modulare în curtea centrului, pe o suprafaţă de trei hectare.
Cazare cu elevii sau studenţii?
Ministrul Educaţiei a solicitat tuturor inspectoratelor şcolare judeţene o situaţie a locurilor disponibile în cămine, unde refugiaţii să fie cazaţi în cazul în care ajung la noi în ţară. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Judeţean Şcolar Galaţi, la nivel local există posibilitatea identificării a circa 100 de locuri de cazare disponibile în caz de urgenţă, ceea ce înseamnă cazare pe o perioadă determinată de timp, situaţie care nu se aplică, însă, în cazul refugiaţilor.
Cât priveşte eventualele locuri de cazare a posibililor imigranţi în căminele studenţeşti din Galaţi, deocamdată reprezentanţii Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi nu au avansat nici o cifră, din dorinţa de a rezolva, mai întâi, toate solicitările de cazare ale studenţilor şi abia apoi alte eventuale solicitări speciale.
Totuşi, la recenta conferinţă de presă a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, când s-a vorbit despre apropiata perioadă a cazărilor studenţilor, prorectorul universităţii, Toader Munteanu, a precizat că, în total, în cele nouă cămine studenţeşti, pot fi cazaţi 2.875 de tineri. În aceeaşi conferinţă de presă, reprezentanţii universităţii au adăugat că, totuşi, gradul de ocupare a căminelor este mult redus faţă de anii din urmă: “Universitatea a avut, de-a lungul timpului, şi 18.000 de studenţi iar acum avem 9.000-10.000 de studenţi. Au fost perioade în care în cămine erau cazaţi şi 5.000-6.000 de studenţi”.
Pe de altă parte, ideea cazării imigranţilor în căminele studenţeşti a determinat Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) să protesteze. Alianţa a atras atenţia asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universităţile din România, aproximativ un sfert dintre studenţii care au nevoie de un loc de cazare neputând beneficia de acest drept, şi consideră că decizia guvernului de a solicita universităţilor să pună la dispoziţie locuri de cazare din căminele lor pentru refugiaţi este una pripită şi nefericită.
„Considerăm că ministrul Educaţiei s-a grăbit atunci când a cerut universităţilor să ofere locuri de cazare pentru refugiaţi. Suntem convinşi că există soluţii mult mai constructive pentru a veni în sprijinul acestora, şi aş putea aminti acum doar de multe internate de liceu, care acum sunt nefolosite, sau, mai ales, de multe unităţi militare, care acum sunt goale. Ne dorim ca refugiaţii să beneficieze de tot sprijinul statului român şi să reuşească să treacă peste momentele dificile cu care se confruntă acum, dar, în acelaşi timp, ne dorim ca studenţilor din România să le fie respectate drepturile fundamentale şi să le fie asigurat accesul la educaţie fără bariere”, declară Vlad D. Cherecheş, preşedinte ANOSR.
