„De-a lungul inspecţiilor pe care le facem în judeţ descoperim inclusiv situaţii în care gunoiul de grajd este deversat din căruţă direct în albia râului”. Este unul din semnalele de alarmă trase, miercuri, de Alexandru Socaciu, de la Sistemul de Gopsodărire a Apelor Galaţi, în cadrul unei dezbateri publice pe tema reducerea poluării cu nitraţi, substanţe provenite fie din dejecţiile animale, fie din îngrăşămintele chimice folosite în agricultură. Prezentă la dezbatere, dr. Elena Vrabie, din cadrul DSP Galaţi, a vorbit despre riscurile nitraţilor şi nitriţilor asupra sănătăţii populaţiei: „Concentraţia mare de fertilizatori ajunge în pământ iar de acolo în plante, plante pe care le consumă vaca, de pildă, iar noi mâncăm vaca. La fel, dejecţiile animale se scurg în pământ şi afectează pânza de apă freactică, aşa că nitraţii şi nitriţii ajung în fântânile din judeţul Galaţi. După cum noi informăm frecvent, consumul de apă cu nitraţi şi nitriţi poate fi letal la copiii de până la şase luni. La fel, o astfel de apă nu trebuie consumată de mamele care alăptează. Mai există şi situaţiile de intoxicaţii cronice cu nitriţi, pentru apa neconformă irigă culturile, iar legumele preiau aceşti nitriţi, legume pe care omul le consumă apoi. Sigur, se ştie că tot nitraţi se folosesc pentru a da, la magazin, acea culoare roz, apetisantă, a cărnii şi preparatelor, iar acei nitraţi, prelucraţi termic, produc substanţe cancerigene”. Potrivit Elenei Vrabie, la nivelul judeţului Galaţi există localităţi cu tradiţie în legumicultură în care de zeci de ani apa din fântâni nu este potabilă, din cauza concentraţiei de nitraţi şi nitriţi, dar există şi localităţi, precum Independenţa, Vânători, Munteni sau Nămoloasa unde, deşi nu se cultivă legume şi deci nu se folosesc fertilizatori, apa din fântâni tot are nitraţi şi nitriţi. Sunt însă şi localităţi din zone agricole cunoscute - Matca, Cudalbi, Corod, Barcea - unde doar fântânile de pe dealuri mai au apă potabilă, dar unde „totuşi, nu se înregistrează cazuri de intoxicaţii cu nitraţi şi nitriţi; probabil lumea consumă apă îmbuteliată, sau din sistemul centralizat de alimentare cu apă, acolo unde acest sistem există”. Conform datelor prezentate de Elena Vrabie, în 90% din localităţile judeţului Galaţi există sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă, deci există alternative la apa fântânilor cu nitriţi şi nitraţi: „Sunt însă şi localităţi precum Drăguşeni, Priponeşti, Smulţi şi, neaşteptat, Matca, unde nu există sistem de alimentare cu apă potabilă, dar, repet, nu s-au înregistrat în ultimii ani cazuri de intoxicaţii, excepţie acel caz de anul trecut din Vânători unde, în mod inexplicabil, căci familia era racordată la sistemul de alimentare cu apă potabilă, bebeluşul s-a intoxicat cu nitraţi”.
Unii fac, alţii aşteaptă...
Pentru reducerea poluării cu nitraţi şi nitriţi în România, din 2008, Ministerul Mediului a derulat până în acest an proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, în valoare de circa 60 de milioane de euro. Cu aceşti bani, la nivel naţional, s-au construit platforme de depozitare a gunoiului de grajd în 90 de localităţi, s-au distribuit echipamente pentru gestionarea gunoiului de grajd în 69 de localităţi, s-au plantat perdele forestiere în 63 de localităţi, s-au amenajat sisteme de canalizare şi staţii de epurare în 7 localităţi şi o instalaţie pilot de biogaz într-o localitate. Printre cele 90 de localităţi în care s-au alocat fonduri pentru construcţia de platforme de depozitarea gunouului de grajd, 3 sunt din judeţul Galaţi. Este vorba despre două investiţii care sunt finalizate în prezent - platformele comunale de depozitare pentru gunoi de grajd de la Schela şi de la Fundeni (în valoare de 1,20 milioane de lei, respectiv 1,25 de milioane de lei) şi a treia investiţie care este în derulare - platforma de depozitare pentru gunoi de grajd de la Ţepu.
Potrivit primarului din Schela, Petrea Maricel, „dacă judeţul Galaţi va avea o mare problemă după 2017, când se va închide groapa de gunoi de la Tecuci, depozitul nostru de gunoi de grajd poate servi şi pentru stocarea gunoiului menajer. Îl depozităm, facem selecţie, ce se poate recicla, reciclăm, restul, depozităm. Implementarea acestui proiect a fost o idee genială, păcat că nu s-a aplicat la toate comunele, căci e un mare câştig! După ce se făcuse colectare selectivă şi transportul de deşeuri a venit şi rândul gunoiului de grajd şi pot spune că acum nu mai avem nici o problemă. E perfect, cetăţeanul nu-şi mai duce gunoiul în capătul bucăţii, era greu, mai ales iarna... Aşa, omul duce gunoiul de grajd la depozit şi iarna şi vara”. Viorel Tărbuc, primarul comunei Independenţa, comună care nu a accesat un astfel de proiect, spune că „momentan, nu avem soluţii pentru depozitarea gunoiului de grajd. Teoretic, fiecare gospodar ar trebui să-şi depoziteze gunoiul pe un teren proprietate privată, lucru care nu se întâmplă, pentru că majoritatea terenului arabil din comună este dat în arendă, iar proprietarul terenulului nu are acces direct la acest teren. Aşa se întâmplă ca ei să depoziteze necontrolat gunoiul, fapt pentru care pot fi amendaţi şi ei dar şi Primăria, că nu le oferă spaţii conforme de depozitare. De aceea noi aşteptăm programe şi surse de finanţare, soluţii de viitor”.
Iar soluţiile sunt puse la dispoziţia primarilor de către Ministerul de Mediu care în luna martie a acestui an a semnat cu Banca Mondială un acord pentru continuarea acestui proiect pe perioada 2016-2022. Acordul presupune o finanţare suplimentară de circa 48 de milioane de euro. Cu aceste fonduri, autorităţile publice locale pot depune proiecte pentru obţinerea de fonduri pentru realizarea de diverse investiţii pentru reducerea poluării cu nutrienţi, cât şi pentru măsuri de consolidare a capacităţii instituţiilor cu rol în monitorizarea şi raportarea calităţii apelor – platforme comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd, staţii de compostare/peletizare/ ambalare şi echipamente aferente, instalaţii de biogaz şi echipamente aferente, realizarea de sisteme de canalizare şi staţii de epurare, plantarea de perdele vegetale de protecţie şi îmbunătăţirea protecţiei cursurilor de apă.
