Realizată de prestigiosul artist Ewerdt Hilgemann în 1991, în cadrul celei de-a IV-a ediţie a Taberei naţionale de sculptură în metal de la Galaţi, lucrarea nu a fost expusă niciodată şi a zăcut printre bălăriile de pe Faleza Dunării în zona Trecere Bac de mai bine de 30 de ani.
„Pentru că e o operă de artă de o reală valoare, care a fost lăsată spre ruginire de toţi înaintaşii noştri, şi cred că e cea mai corectă formă de a se face dreptate pentru ca acel muzeu în aer liber de pe Faleza Inferioară a Dunării să aibă ca giuvaer o astfel de lucrare a unui artist extrem, extrem de valoros, care merită a fi expusă”, a spus primarul Ionuţ Pucheanu.
Restaurarea operei de artă a constat în zincarea cutiilor metalice mâncate de rugină şi montarea acesteia pe Faleza Inferioară a Dunării. A fost construită o fundaţie din beton armat, iar terenul de fundare a fost consolidat, iar întregul ansamblu va fi iluminat cu patru reflectoare.
Termenul de realizare a lucrărilor de restaurare şi amplasare este 25 martie 2023 şi, se pare că termenul va fi respectat câte vreme sculptura a fost ridicată la verticală.
Sculptorul Ewerdt Hilgemann, artist olandez de origine germană, este printre cei mai apreciaţi sculptori din lume. Lucrările sale sunt expuse în spaţii publice şi colecţii publice de artă în mari metropole precum New York, Chicago, Berlin, Haga, Amsterdam, Rotterdam, Beverly Hills, Istanbul etc. Sculptura de la Galaţi este cea mai mare dintre toate operele artistului.
Ewerdt Hilgemann a încercat, în anii ‘60 şi ‘70, mai multe tehnici, însă de la jumătatea anilor ‘80 tehnica favorită a lui Ewerdt Hilgemann este implozia. Forme geometrice perfect sudate, din oţel inoxidabil, sunt aspirate, rezultând o nouă formă, care păstrează totuşi referinţe vizuale la original. Cele mai folosite forme sunt cuburile, coloanele pătrate şi piramidele.
Sculpturile lui Ewerdt Hilgemann din anii 1960 şi 1970 se caracterizează prin instalaţii în serie, minimaliste, realizate din tije sau tuburi ("Space Structures") din poliester sau oţel, prin sculpturi abstract-geometrice din lemn, care ies de obicei din cub, şi prin reliefuri realizate din multe bastoane mici de lemn. Anul 1981 reprezintă un punct de cotitură în lucrările artistului: Hilgemann a tăiat un bolovan de granit în patru segmente cu muchii ascuţite sau a tăiat şase părţi laterale dintr-o minge de marmură în tăieturi drepte, astfel încât să rămână un cub perfect. În 1982 a rostogolit din celebrele cariere din Carrara, un cub de marmură înalt cât un om, pe care îl lustruise cu grijă în prealabil, pe care l-a transformat într-o operă unică. În acţiuni artistice similare din 1983, de exemplu, el a explodat intenţionat o sferă din marmură de Carrara cu un diametru de un metru sau a împins un cub de oţel sudat de pe acoperişul unei clădiri înalte de la Forumul Oost- West din Dordrecht.
Natura sculpturilor care rezultă din acest tip de distrugere planificată este extrem de aleatorie, dar şi într-o oarecare măsură controlabilă. Potrivit artistului, acest lucru se aplică şi aşa-numitelor „implozii” pe care Hilgemann le-a găsit în 1984. Cu o pompă de vid, pompează treptat aerul (sau apa) din interiorul corpurile goale din oţel inoxidabil sudate etanş. Presiunea aerului permite apoi cuburilor, cuboidelor şi piramidelor să se plieze împreună, astfel încât apoi să arate ca şi cum ar fi fost demolate de forţe externe enorme.
Lucrările de restaurare şi amplasare a sculpturii „Omagiu lui Brâncuşi” au însumat 337.687 de lei, bani alocaţi din bugetul local al municipiului Galaţi.
