Restanţele creditelor acordate de bănci au crescut în semestrul I cu aproximativ 3,3 miliarde de lei, până la 19,4 mld. lei, pe fondul unei explozii a întârzierilor la plata pentru împrumuturile în valută. Potrivit datelor anunţate de Banca Naţională, restantele la creditele în moneda naţională au avansat cu 1,1 mld. lei, până la 8,64 miliarde de lei, iar cele în devize străine, cu 2,2 mld. lei, până la 10,8 miliarde de lei. În primele şase luni, jumătate din avansul restantelor a fost înregistrat în Bucureşti, de 1,5 miliarde de lei, însă şi şoldul creditelor acordate în Capitala reprezintă aproape 40% din finanţările totale date de sectorul bancar românesc.
Creşteri importante ale întârzierilor la plată au fost afişate, în semestrul I, şi de unităţile teritoriale ale băncilor din Timiş, cu 192,9 mil. lei, Braşov - 134,3 mil. lei, Satu Mare - 132,7 mil. lei şi Constanţa - 117,8 mil. lei. De altfel, aceste majorări au avut loc pe fondul avansului restanţelor în valută:; în Timiş cu 133 mil. lei, în Satu Mare cu 111 mil. lei şi în Braşov cu 108,6 mil. lei. Ca ritmuri de creştere, cea mai amplă deteriorare a portofoliului de credite s-a înregistrat în Giurgiu, în primele şase luni întârzierile la plată avansând cu 91,8%, pe fondul triplării celor în valută.
Restanţele în lei au crescut în Giurgiu cu numai 36,3%. Nici în Satu Mare situaţia nu e mai confortabilă, în condiţiile în care întârzierile la plata creditelor au sporit, în primele şase luni, cu 80%, ca urmare a avansului cu 125% a restanţelor în devize străine. Potrivit datelor BNR, ritmuri înalte de creştere a întârzierilor la plata creditelor în valută s-au mai înregistrat în Botoşani, cu 45,1%, şi Arad, cu 43,8%. Avansuri de peste 30% ale restanţelor în moneda străină au fost raportate de sucursalele bancare din Gorj, Vâlcea, Suceava, Timiş, Tulcea şi Vaslui.
La nivel naţional, ritmul de creştere mediu a fost la finalul semestrului I de 25,9%, în Bucureşti înregistrându-se un avans de 26,9%. Întârzieri mari la plata împrumuturilor în lei au anunţat doar băncile din Vâlcea, cu 38,4%, Giurgiu - 36,3%, Ialomiţa - 35,4% şi Maramureş - 32,4%. Pentru comparaţie, la nivel naţional restanţele în lei au crescut în primele şase luni cu 13,7%, în Capitală majorarea fiind cu 24,7%.
Cel mai deteriorat portofoliu, în Galaţi
La finalul semestrului I, ponderea restanţelor în totalul creditelor a urcat la 9%, cea mai ridicată la nivel naţional fiind cea înregistrată în judeţul Galaţi, de 16,2%. Rate înalte ale întârzierilor la plata împrumuturilor au mai fost înregistrate în Ialomiţa - 14,8%, Alba - 14,5% şi Suceava - 13,4%. Pe componente, cel mai deteriorat portofoliu de credite în lei aparţine băncilor din Bistriţa-Năsăud, unde un credit din cinci înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi. Şi în Galaţi situaţia este aproape la fel de dificilă, rata restanţelor la împrumuturile în moneda naţională fiind de 18,3%. Ponderi ridicate au mai fost raportate în Botoşani - 15,9%, Neamţ - 14,7%, Alba - 14,6% şi Arad - 13,9%. Cea mai ridicată pondere a restanţelor în moneda străină se înregistrează în judeţul Ialomiţa, unde întârzierile la creditele în valută reprezintă 17,7% din totalul creditelor, urmată de judeţul Giurgiu cu 17,4%. În judeţele Alba şi Galaţi proporţia a fost de 14,7%.
Maximul neperformanţei, la finalul anului
Potrivit agenţiei de evaluare financiara Fitch, contracţia economiei României a afectat negativ calitatea activelor din sistemul bancar, stabilizarea şi îmbunătăţirea acesteia fiind principala provocare pentru băncile din România. În aceste condiţii, agenţia se aşteaptă ca împrumuturile neperformante să ajungă la maxim la sfârşitul anului, la un nivel relativ ridicat faţă de alte state din regiune, estimat de Fitch la 14%-16%. Creditele neperformante sunt cele care înregistrează întârzieri la plată de peste 90 de zile. Potrivit datelor Biroului de Credit, restanţele de peste 90 de zile la creditele accesate de populaţie au crescut cu 4% în luna mai, la un nou maxim istoric de 4,5 miliarde de lei.
