Preşedintele României, Klaus Iohannis a vorbit, marţi, în faţa a peste 350 de studenţi veniţi din 17 centre universitare pentru a participa, la Galaţi, la deschiderea celei de-a XI-a ediţii a Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România. Evenimentul, organizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cu sprijinul Ligii Studenţilor din Galaţi, se va desfăşura până pe 16 august, perioadă în care studenţii vor identifica problemele cu care se confruntă, dar şi posibilele soluţii pe care le vor înainta apoi Executivului şi Legislativului ţării.
„Profesorii încă dictează după capitole din cărţi, în loc să stimuleze creativitatea studenţilor”
În discursul de deschidere a forumului, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, cu îngrijorare, atât la numărul în scădere al studenţilor, cât şi la fenomenul plagiatelor din mediul academic, precum şi la calitatea scăzută a actului de învăţământ, ca rezultat al activităţii unor profesori universitari care le dictează studenţilor din cărţi, în loc să lase tinerii să îşi dezvolte creativitatea şi spritul critic.
„Presa a titrat zilele acestea despre verdictele de plagiat în cazul anumitor doctorate. Ele sunt doar vârful aisbergului atunci când vorbim despre etica şi integritatea academică. Este un prim pas, dar în mod cert nu poate şi nu trebuie să fie unicul. Lucrările de licenţă, tezele de masterat, trebuie să respecte o serie de norme clare aplicate în mod consecvent în practica din mediul universitar. Astfel, am putea preveni cultura plagiatului încă din primii ani. Vă asigur de întregul meu sprijin în a readuce corectitudinea şi valoarea în mediul academic sub toate aspectele sale. Mă bucur că va fi realizată pentru prima oară o evaluare a şcolilor doctorale, deşi recunosc că nu înţeleg exact de ce a trebuit să aşteptăm cinci ani de la promulgarea legii educaţiei pentru a demara acest proces. Am speranţa că Ministerul Educaţiei va reuşi să găsească cele mai bune instrumente în a asigura corectitudinea şi calitatea acestui proces. Este în interesul nostru, al tuturor, ca sistemul superior de învăţământ românesc să fie deasupra oricăror îndoieli privind calitatea şi integritatea sa", a spus Iohannis, care a criticat şi profesorii universitari care nu îşi fac datoria cum trebuie: “Există, din păcate, programe de licenţă şi masterat în cadrul cărora profesorii încă dictează după capitole din cărţi, în loc să stimuleze creativitatea studenţilor şi spiritul critic. Nu pierdem potenţial doar prin abandon şcolar sau nepromovarea evaluării naţionale sau a Bacalaureatului, ci şi prin lipsa accesului la programe de învăţământ superior de calitate, care să dea studenţilor capacitatea de a-şi genera propria formare pe tot parcursul vieţii”.
Cât priveşte numărul din ce în ce mai scăzut al absolvenţilor de studii universitare, şeful statului a spus că realizarea unei clasificări a universităţilor, care să oglindească diversitatea firească a misiunilor asumate, ar trebui să stea la baza oricărei reforme viitoare în educaţie. Şeful statului a spus că numărul studenţilor din România continuă să scadă, din motive care ţin de demografie, dar şi de capacitatea universităţilor de a atrage potenţiali studenţi valoroşi din medii socio-economice defavorizate sau din afara ţării, prin strategii de internaţionalizare a învăţământului superior. Preşedintele a precizat că învăţământul centrat pe student, atractivitatea profesiei didactice şi calitatea procesului de predare sunt cele care dau calitate procesului educaţional din universităţile româneşti.
„Este nevoie ca universităţile să îşi definească mai bine misiunea şi contextul economico-social căruia îi răspund. De aceea, cred că realizarea unei clasificări a universităţilor care să oglindească diversitatea firească a misiunilor asumate ar trebui să stea la baza oricărei reforme viitoare", a spus Iohannis.
De altfel, această problemă a fost abordată şi de ceilalţi oficiali prezenţi la lucrările de deschidere a forumului. Astfel, prof. univ. dr. ing. Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor din România, a spus că pentru prima oară în ultimii 26 de ani numărul absolvenţilor de liceu cu diplomă de bacalaureat va fi sub 100.000, o premieră nedorită. Potrivit lui Sorin Câmpeanu, scăderea accentuată a numărului absolvenţilor de liceu se reflectă în dificultăţile pe care le au universităţile în a-şi ocupa locurile scoase la admitere, iar pe termen lung acest fenomen ar putea conduce la neîndeplinirea procentelor stabilite de România privind numărul absolvenţilor de învăţământ superior, număr oricum inferior celui stabilit de UE.
“Ne confruntăm cu acest trend descendent demografic. Avem anul acesta 88.000 absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, probabil vom mai avea 9-10.000 în sesiunea de toamnă, însă oricum vom avea sub 100.000 de absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat. Este primul an după 1990 în care coborâm sub 100.000 şi am avut ani cu peste 200.000 de absolvenţi... Este o provocare iar deja universităţile româneşti simt acest lucru. Eu provin dintr-o universitate care a reuşit să-şi ocupe toate locurile de studii cu licenţă şi masterat din primele zile la admitere, dar acest lucru nu s-a întâmplat la multe universităţi din ţară. Iar acest lucru va constitui din ce în ce mai mult o problemă de cantitate mai ales că pentru 2020 ne-am propus să avem un anumit procent al absolvenţilor de învăţământ superior care oricum e mult sub ce şi-a propus UE.”, a declarat Sorin Câmpeanu.
La rândul său, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, a confirmat problema demografică dar a precizat că ea nu poate fi rezolvată nici de universităţi şi nici de ministerul pe care îl conduce: “Scăderea demongrafică afectează învăţământul din România, sunt universităţi care nu mai reuşesc, în sesiunea din vară, să-şi completeze locurile, vom vedea ce se va întâmpla, este un factor pe care nici ministerul nici universităţile nu îl pot controla în momentul de faţă”. Totodată, ministrul Educaţiei s-a referit şi la faptul că multe universităţi nu mai ocupă locurile la anumite specializări: “Universităţile au autonomie, ştiu să-şi gestioneze bugetele şi profilurile, iar unele specializări dispar, altele apar, este un proces firesc, natural, nu ministerul este cel care ia decizii aici şi suntem convinşi că anumite specializări aflate acum în oarecare declin pot să fie cerute peste câţiva ani. Nu trebuie să luăm nişte decizii foarte drastice în momentul de faţă”.
„Este nevoie ca sistemul educaţional şi cel de cercetare să demonstreze valoarea pentru societate”
Şeful statului a mai declarat şi că susţine alocarea unui procent mai mare din PIB pentru educaţie şi cercetare, în condiţiile în care educaţia şi cercetarea din România au fost subfinanţate în mod constant şi supuse unei aşa-numite "reformite cronice".
„Un învăţământ de calitate reprezintă cheia pentru o Românie competitivă, o Românie care oferă cetăţenilor săi oportunităţi reale în propria ţară, exportând inovaţie. Avem datoria de a găsi soluţii pentru a le oferi tuturor, prin educaţie, şansa la un viitor mai bun. Lipsa banilor nu ar trebui să mai reprezinte automat şi lipsa şanselor de acces şi de finalizare a studiilor în învăţământul superior. Costul lipsei de investiţie în educaţia de calitate este mult mai mare decât poate România să îşi permită... Faptul că educaţia şi cercetarea din România au fost subfinanţate în mod constant şi supuse unei aşa-numite «reformite cronice» îl ştim cu toţii. Totuşi, creşterea finanţării, în sine, nu va rezolva problemele. Susţin deci alocarea unui procent mai mare din PIB pentru educaţie şi cercetare, concomitent cu asumarea unui plan clar de investiţii şi priorităţi pe termen lung, respectat de toţi cei responsabili. În plus, pentru a garanta susţinerea unui astfel de demers, este nevoie ca sistemul educaţional şi cel de cercetare să demonstreze valoarea pentru societate, prin transparenţă, evaluare reală a progresului şi a performanţei", a afirmat Iohannis.
