Partida cu Viitorul a lăsat urme adânci în lotul Oţelului, atât la propriu cât şi la figurat. Mai mulţi jucători ai echipei gălăţene acuză probleme medicale care au survenit în urma jocului foarte dur practicat de băieţii lui Hagi. Alex Zaharia are situaţia cea mai gravă. Mijlocaşul gălăţean a suferit o accidentare urâtă, iar jucătorul care l-a faultat nu a primit nici măcar cartonaş galben.
Singurul vinovat este Sebastian „Kamikaze” Colţescu, un arbitru care aminteşte de cavalerii fluierului de dinainte de '89, care conduceau meciurile ca acestea să se termine în favoarea uneia dintre echipe. Acest personaj care duce mâna la buzunarul cu cartonaşe mai ceva decât o făceau pistolarii din Vestul Sălbatic atunci când scoteau armele din toc, ar trebui îndepărtat din fenomen. Sebi Colţescu arbitrează pentru a câştiga doar cine vrea el, iar acest lucru nu este normal.
În ceea ce priveşte echipa gălăţeană, aceasta are nevoie de întăriri. Postul de portar este unul dintre puţinele nedescoperite. Hotoboc nu a făcut greşeli, dar a fost lăsat mereu singur în faţa inamicului, iar Plopeanu a făcut meciuri extraordinare când a putut să joace. Fundaş dreapta a fost folosit cel mai mult Samoel Cojoc, care nu a rupt gura târgului. Marus nu este o soluţie, iar Mişelăricu nu are viteză pentru acest post. Capitolul fundaşi centrali este cel mai sensibil. Cuplul Sipovic - Miron poate fi considerat călcâiul lui Ahile în echipa de la Dunăre. Cu cei doi stoperi pe teren, Oţelul a primit 10 goluri în ultimele 3 etape! Cele mai multe goluri au fost primite de pe centrul apărării, cu lovituri de cap! Aceste lucruri s-au întâmplat în condiţiile în care Sipovic măsoară 1,98 metri! Poate că ar trebui să fie folosit un cuplu Karlik - Cucu, doi jucători care chiar dacă nu sunt de meserie stoperi ar oferi mai multă siguranţă decât tragi-comicii Sipo şi Miron. Postul de fundaş stânga este acoperit, pentru că Dan Popescu a jucat bine în fiecare meci şi oferă siguranţă. Dublura sa Murgoci a fost unul dintre cei mai slabi jucători ai echipei gălăţene în această toamnă. Lucică a reuşit să destabilizeze şi flancul drept al apărării când a fost introdus în locul lui Cojoc, în repriza secundă a partidei cu Viitorul. Nici la capitolul mijlocaşi centrali echipa gălăţeană nu stă foarte bine. Helder este un jucător bun şi dacă ar avea alături un alt mijlocaş defensiv de valoare, randamentul său ar creşte. Poate că Mihai Leca va fi soluţia pentru ca fosta campioană să capete consistenţă pe centrul liniei de mijloc. Cucu şi Karlik nu au viteză şi au tendinţa să faulteze cand întâlnesc adversari mai rapizi decât ei. Benzile terenului par acoperite. Brigido are viteză bună, dar pare că nu se sincronizeză deloc cu ai săi coechipieri. Grădinaru nu are realizări, dar poate progresa pentru că are doar 19 ani. Alex Zaharia părea în revenire însă s-a accidentat grav şi probabil că nu va mai juca până la finalul acestui an. Marcel Avdic a fost trimis la echipa a doua şi apoi a fost operat de apendicită, astfel că a ieşit şi el din calcule. O situaţie specială are Iulian Popa. Jucătorul de 30 de ani are calităţi foarte bune, dar faptul că nu a jucat primele 9 luni din acest an se cunoaşte în evoluţiile sale. Locul din spatele vârfului este ocupat de Florin Cernat, jucător care pare din alt film decât coechipierii săi. Decarul Oţelului ar avea nevoie de un vârf rapid căruia să-i trimită mingi pe culoar şi acesta să le fructifice. Din păcate, Oţelul are 3 atacanţi de careu pentru care eficienţa este un cuvânt aproape străin. Jula are o lentoare care îi anulează celelalte calităţi, Tudorie este copleşit când intră pe teren, iar Cristea a dispărut din echipă după ce a dat o pasă de gol în Cupa cu Brăila.
În concluzie, Oţelul nu are un lot chiar de liga secundă, dar problemele de la nivelul fundaşilor centrali plus greşelile de arbitraj îndreptate toate numai împotriva fostei campioane au adus echipa de la Dunăre într-o situaţie dramatică.
