Oţelul nu a reuşit să înceapă campionatul cu un rezultat care să satisfacă pretenţiile numeroşilor săi suporteri. Rezultatul înregistrat în partida cu Dinamo nu trebuie să fie surprinzător, din mai multe motive. Prestaţia gălăţenilor în meciul cu Ceahlăul din Cupa Ligii a fost trecută în plan secund după calificarea obţinută de echipa lui Weiss. Este adevărat însă că se miza pe apariţiile slovacilor Pecha şi Karlic şi a germanului Avdic. Fundaşul slovac nu a jucat cu Dinamo, iar alegerea tehnicianului german nu a fost inspirată pentru că Mişelăricu şi Sipovic au lăsat bulevarde în faţa porţii lui Vlasie. Un alt motiv pentru care rezultatul meciului cu Dinamo era previzibil este legat de faptul că oţelarii sunt în urmă cu pregătirea fizică. Echipa gălăţeană a căzut aproape total în actul secund, când câinii roşii au zburdat pur şi simplu pe teren. Cel mai important motiv al înfrângerii categorice suferite de Oţelul o reprezintă însă valoarea modestă a jucătorilor. Vlasie, Cojoc, Mişelăricu, Sipovic şi Murgoci, adică toţi componenţii liniei defensive, erau titulari în urmă cu un an la Oţelul 2, care evoluează în cel de-al treilea eşalon al fotbalului românesc! Ce pretenţii să ai de la jucători care s-au văzut titulari peste noapte în prima ligă?! Pe lângă aceştia, în teren s-au aflat fotbalişti care au venit liberi de contract şi nu au prea jucat sezonul trecut. Singurul fotbalist de prim plan din echipa Oţelului care încheia sezonul trecut a fost Zaharia. Să nu uităm însă că şi mijlocaşul de bandă a devenit titular la echipa gălăţeană abia spre finalul sezonului. În aceste condiţii, cei care aveau aşteptări mari de la debutul Oţelului îşi făceau iluzii deşarte. Oţelul nu poate mai mult decât a arătat luni seara, în partida cu Dinamo. Echipa gălăţeană are nevoie de cel puţin patru fotbalişti care să evolueze titulari. Un portar, doi fundaşi şi un atacant sunt necesari precum aerul pentru formaţia de la Dunăre. Poate că Ivan Kardum, goalkeeperul croat, şi Emmanuel Sebanani, atacantul rwandez, vor umple două dintre goluri, însă gălăţenii mai au nevoie de doi fundaşi. Se presupune că Pecha şi Dan Popescu pot întări apărarea, însă niciunul dintre cei patru jucători care au evoluat în linia defensivă în partida cu Dinamo nu are faţă de titular. Mişelăricu a fost numit căpitan pentru că este un băiat de caracter, dar fundaşul central nu poate fi decât o soluţie de avarie. Cert este că Oţelul nu arată deloc bine şi sunt şanse mici să-şi revină în viitorul apropiat.
Echipa gălăţeană întâlneşte, sâmbătă, Concordia Chiajna, o altă echipă aflată în mare suferinţă. Marius Şumudică a făcut mari schimbări în lotul echipei din Chiajna şi echipa sa traversează o perioadă delicată. Un succes în faţa Chiajnei ar însemna o gură uriaşă de oxigen pentru Oţelul, însă pentru acest lucru echipa gălăţeană trebuie să marcheze cu un gol mai mult decât va primi. Dacă luăm în considerare doar meciul cu Dinamo, acest lucru pare foarte greu de realizat. Echipa gălăţeană nu a reuşit să marcheze în cele două partide oficiale ale sezonului, ceea ce trebuie să-l pună pe gânduri pe Hans Michael Weiss. Germanul a calculat că echipa pe care o pregăteşte va ajunge la o formă fizică normală abia prin etapa a cincea. Trist este că Oţelul are probleme şi pe partea tehnico-tactică, unde lucrurile nu au un dead-line.