Gurmanzii din întreaga lume, dar mai ales cei din România au un nou motiv să se bucure de bucătăria românească. ”Ciorba rădăuţeană” a fost din nou recunoscută printre ”Cele mai bune 100 de feluri de mâncare din lume”, de către populara platformă de evaluare a mâncărurilor, TasteAtlas.
Este singurul fel de mâncare românesc de pe această listă şi ocupă un onorant loc 33, precizează adevarul.ro. Zilele trecute, ghidul online de călătorie experimentală prin intermediul mâncărurilor tradiţionale a postat pe Instagram lista cu cele 100 de preparate cu următoarea explicaţie: „Noi am intrat în a doua jumătate a anului, voi câte feluri aţi încercat?”.
Tot TasteAtlas a inclus România şi pe lista „Celor mai bune 100 de bucătării din lume” pentru 2023/2024, poziţionând-o pe locul 29, în urma a aproximativ 400.000 de evaluări pentru preparate şi peste 100.000 pentru produse alimentare. Bucătăria românească a înregistrat astfel printre cele mai bune evaluări medii pentru cele mai bine cotate 50 de feluri de mâncare şi produse alimentare.
Ciorba rădăuţeană nu este pentru prima dată când este apreciată de către TasteAtlas, platforma ce adună reţete autentice, recenzii ale criticilor culinari şi articole de cercetare despre ingrediente şi mâncăruri populare din întreaga lume.
Anul trecut, de asemenea, s-a aflat printre cele mai bune supe / ciorbe din lume, fiind cotată înaintea unor preparate mult mai cunoscute de pe la noi, precum ciorba cu fasole şi afumătură, ciorba de fasole, borşul, borşul de miel - considerate de acelaşi site de mâncare a fi cele mai bune cinci ciorbe / supe româneşti.
Reţeta ciorbei rădăuţene a fost înregistrată în reţetarul oficial al Oficiului Judeţean de Turism Suceava în 1982, de către Cornelia Dumitrescu, care a şi devenit între timp Cetăţean de onoare al Municipiului Rădăuţi.
Anul trecut, la aflarea veştii că supa ei a fost inclusă în „Top 100 de ciorbe / supe din lume”, bucătăreasa din Rădăuţi Suceava a recunoscut că nu se aştepta ca produsul ei să devină atât de celebru.
Există nenumărate postări pe net despre reţeta acestei ciorbe, însă gălăţeanca noastră, Gina Bradea, prezintă pe site-ul https://pofta-buna.com/ reţeta originală obţinută chiar de la creatoarea acesteia, dar fiecare o poate adapta în funcţie de gusturi.
”Reţeta originală creată de doamna Dumitrescu prevede să se folosească doar piept de pui. Eu prefer să folosesc pui întreg, e mult mai gustoasă in felul acesta. Găina (sau pot fi doar bucăţi din găină, eu fac de multe ori din spate, gât şi aripi) se taie bucaţi, se spală bine şi se pune la fiert în apă cu sare. Când dă în clocot, se adună spuma de deasupra cu mare grijă.
Se adaugă acum în ciorbă legumele tăiate bucăţi mari, ca la supă, sare, un ardei iute şi 1 linguriţă de piper boabe, se lasă să fiarbă, până se desprinde carnea de pe os. Nu va mai face spumă, pentru ca au fost toate în prima apă”, explică Gina Bradea, pas cu pas, reţeta gustoasei ciorbe.
Mai departe, dacă aveţi o oală sub presiune, nu ezitaţi s-o folosiţi, carnea va fierbe în cel mult 1 oră, depinde de pasăre. Dacă e pui din comerţ, va fierbe rapid, dacă e pasăre de curte, va fierbe mai greu, dar gustul va fi mult mai bun.
Cum se face zeama cu ou şi smântână (liezonul sau liaisson-ul), să nu se taie? Acesta este un secret pe care ni-l dezvăluie Gina Bradea: ”Se scot carnea şi legumele fierte, se strecoară zeama, să nu cumva să rămână osişoare sau boabe de piper. Se pune din nou la fiert şi dacă mai e nevoie, se mai completează cu apă. La 1,5 kilograme de carne de pasăre trebuie să aveţi cam 4-5 litri de zeamă. Se adaugă în zeama cam 20 ml de oţet şi se lasă să dea în clocot. Gălbenuşurile se freacă bine cu sare şi se lasă deoparte cam 30 de minute, ca să se intensifice culoarea.
În gălbenuşuri se adaugă făina (1 lingură rasă) şi smântâna şi se amestecă bine, apoi se adaugă puţin câte puţin, zeama de ciorbă clocotită, până când se fac în jur de 2 litri de zeamă. Se toarnă totul în zeamă, pe foc şi se lasă să fiarba, amestecând atent. Când dă în clocot, se mai lasă 5 minute, apoi se stinge focul”.
Sfaturi pentru un gust savuros la ciorba rădăuţeană:
- Usturoiul se piseaza si se poate adauga in ciorba, sau se serveste separat, depinde de gusturi.
- Legumele se sfarama cu o furculita si se adauga in ciorba.
- Carnea poate fi scoasa de pe os, taiata suvite mici si adaugata in ciorba, sau se lasa bucati cu os, ca la orice ciorba. Ambele variante sunt corecte.
- Unele persoane pun leustean deasupra, altele nu.
Se serveşte fierbinte, cu smântână şi ardei iute la oţet, iar dacă adaugăţi şi nişte pâine de casă, e şi mai bună, mai spune Gina Bradea pe site-ul său.
Sursa foto şi reţetă: pofta-buna.com (Gina Bradea)
