Un recent studiu arată efectul benefic al zahărului asupra creierului: el ar permite prevenirea bolilor legate de neuro-degenerescenţă, printre care boala Alzheimer. Studiul, realizat de Alex Parker şi apărut în revista americană „Aging Cell”, prezintă un rezultat uimitor: zahărul ar fi bun pentru stimularea memoriei, relatează maxisciences.com.
Acest lucru sugerează că anumite boli, cum ar fi Alzheimer, ar putea fi prevenite prin consumul de zahăr. Se impune totuşi mare prudenţă, pentru că zahărul provoacă şi obezitate şi diabet. În prezent, boala Alzheimer este cea mai cunoscută afecţiune neuro-degenerativă deoarece afectează un mare număr de persoane. Mai există însă şi altele, ca boala Lou Gehrig (numită şi scleroză laterală amiotropică - SLA) sau boala Huntington, asociată şi ea cu îmbătrânirea. De mulţi ani, cercetătorii încearcă să reducă degradarea neruronală legată de vârstă pentru a împiedica apariţia unor astfel de boli.
În acest sens, ei vizează mai ales scăderea aportului caloric din alimentaţie, metodă care a dovedit că îmbunătăţeşte sănătatea pacienţilor şi le creşte speranţa de viaţă. Alex Parker, profesor de patologie şi biologie celulară, a desfăşurat un studiu la centrul spitalicesc de la Universitatea din Montreal. Echipa cercetătorului a recurs la Caenorhabditis elegans, un viermişor de 1 mm lungime, folosit adesea pentru studierea unor aspecte biologice. În prima fază, rezultatele au decepţionat: „Chiar dacă restricţia calorică pare că îmbunătăţeşte sănătatea în general, de-a lungul anilor am încercat să găsim efecte benefice în modelele noastre de neuro-degenerescenţă. Am văzut că efectele erau nesemnificstive sau deloc”, spune Alex Parker, care a decis apoi, împreună cu echipa, să schimbe strategia.
În loc să scadă caloriile din regimul alimentar al viermilor, le-au administrat mari cantităţi de glucoză (zahăr). Rezultatele i-au uimit pe cercetători: „Spre marea noastră surprindere, am observat la viermii cărora li se administraseră cantităţi mari de glucoză o scădere semnificativă a degenerescenţei la toate modelele noastre”, arată Alex Parker. Oamenii de ştiinţă explică acest rezultat prin aportul energetic al zahărului. Ei sunt de părere că neuronii bolnavi sunt lipsiţi de energie, glucoza oferindu-le resursele energetice necesare pentru o funcţionare normală. Totuşi, chiar dacă degenerescenţa viermilor scade, ei trăiesc mai puţin şi nu sunt atât de sănătoşi. Alex Parker subliniază că „regimul alimentar poate avea efecte profunde asupra sănătăţii şi am descoperit un rol necunoscut până acum al zaharurilor: protecţia împotriva anumitor forme de degenerescenţă, dar provocarea altor probleme de sănătate”.
Prin urmare, viitoarele studii trebuie să încerce să pună la punct demersuri terapeutice pe bază de zahăr, care să ţintească doar neuronii, evitând astfel inconveniente ca tendinţa de a duce la obezitate şi diabet. Cercetătorii de la Montreal au început deja noi analize pe viermi pentru a depista căi genetice implicate în procesul de protecţie al zahărului. Analizele trebuie făcute apoi pe oameni, dintre care unii suferind de boli neuro-degenerative, care să confirme sau să infirme observaţiile pe viermi.
