La nivel global sumele alocate de actorii statali pentru servicii medicale au crescut foarte mult începând cu anul 1980. În prezent, primele poziţii în ceea ce priveşte sumele destinate anual acestui sector sunt deţinute de SUA, Elveţia şi Norvegia, care alocă 16,9%, 11,1%, respectiv 8,9% din PIB pentru sănătate, conform ultimelor date prezentate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
OCDE a publicat la începutul lunii "Health at a Glance 2015", analiză ce conţine cele mai recente date comparabile privind performanţele sistemelor de sănătate din cele 34 state membre ale organizaţiei şi anumite ţări partenere, incluzând şi un capitol referitor la finanţarea şi sumele cheltuite pentru sănătate. Conform acestor indicatori, Statele Unite alocă cea mai mare sumă pentru servicii medicale, 8.713 de dolari de persoană. Prin contrast, multe state analizate, printre care şi Turcia şi India, alocă mai puţin de 1.000 de dolari anual pe cap de locuitor, relatează 24/7 Wall Street. România nu apare în acest clasament, nefiind încă membră a OCDE.
Cheltuielile din domeniul sănătăţii acoperă o largă arie, de la salariile medicilor şi ale personalului medical, până la asigurarea unor servicii medicale costisitoare, subvenţionarea produselor farmaceutice şi administrarea spitalelor. Fiecare astfel de domeniu are nevoie de diferite resurse. Costurile farmaceutice sunt o componentă majoră a costului total, statele membre OCDE alocând în 2013 circa 800 de miliarde de dolari în acest scop, adică aproximativ 20% din costurile totale ale serviciilor medicale.
Numărul medicilor şi al asistentelor a crescut începând cu anul 2000 în aproape statele membre OCDE, însă ţările în care a fost suplimentat personalul medical nu sunt neapărat şi cele cu cele mai mari alocări bugetare pentru servicii medicale. Doar una din primele zece ţări în clasamentul alocărilor pentru sănătate depăşeşte media OCDE de suplimentare a locurilor de muncă în acest domeniu.
Această situaţie este explicată de faptul că statele care alocă cei mai mulţi bani pentru sănătate dispun deja de un personal medical numeros. În Elveţia, spre exemplu, ţară plasată pe locul doi, după SUA, în clasamentul OCDE, sistemul medical cuprinde peste 17 asistente la 1.000 de locuitori.
Cel puţin 8.9% din PIB pentru servicii medicale
Primele zece ţări din clasamentul întocmit pe baza indicatorilor OCDE cheltuiesc cel puţin 8.9% din PIB pentru servicii medicale. Diferenţa între SUA, aflate pe locul întâi, şi ţara de pe locul 10, Canada, este însă semnificativă. Canada cheltuia 10,2% din PIB în 2013 pentru sănătate, adică aproximativ 4.351 de dolari de persoană, în timp ce în SUA procentul alocat din PIB era în acelaşi an de 16,4%, adică 8.713 dolari pentru fiecare cetăţean american.
"Preţurile mai ridicate din sectorul medical explică o mare parte a diferenţelor dintre Statele Unite şi alte ţări care alocă sume importante pentru sănătate", a comentat Francesca Colombo, coordonatoarea Departamentului pentru sănătate din cadrul OCDE. De asemenea, ea a adăugat faptul că sistemul de servicii medicale din SUA este fragmentat şi foarte complicat, cu un procent mai mare de cetăţeni neasiguraţi decât media ţărilor dezvoltate.
Bani mai mulţi nu înseamnă speranţă de viaţă mai mare
În mod firesc, ţările care alocă procente însemnate din PIB pentru sănătate dispun şi de cei mai performanţi indici de sănătate a populaţiei. Spre exemplu, din cele zece ţări care cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate, şapte înregistrează rate ale mortalităţii infantile sub media OCDE. În mod similar, opt dintre cele zece înregistrează o speranţă de viaţă mai ridicată decât media de 80 de ani şi 6 luni din ţările OCDE.
Relaţia dintre cheltuieli şi rezultatele obţinute nu este însă una de condiţionare directă. La nivelul ţărilor intervin factori de comportament sau de stil de viaţă care au influenţe majore asupra rezultatelor obţinute de sistemele medicale — aşa cum ar fi alimentaţia, consumul de alcool sau fumatul.
Astfel, deşi SUA cheltuiesc cel mai mult pentru sectorul medical, speranţa de viaţă a unui american este mai mică de 79 de ani — adică sub media statelor OCDE — şi cea mai mică dintre statele care cheltuiesc cel mai mult pentru sănătate. În cazul americanilor se remarcă faptul că puţin mai mult de 35% din populaţia adultă suferă de obezitate, un nivel mult mai ridicat decât în oricare dintre celelalte 43 de ţări cuprinse în studiul OCDE.
Detalii despre Top 5
Primele zece poziţii în clasamentul statelor cu cele mai mari sume pentru serviciile medicale sunt ocupate în ordine de SUA, Elveţia, Norvegia, Olanda, Suedia, Germania, Danemarca, Austria, Luxemburg şi Canada.
În cazul Statelor Unite, la o alocare din PIB de 16,4% pentru sănătate, echivalentă cu 8.713 dolari pe cap de locuitor, se înregistrează o speranţă de viaţă medie de 78,8 ani şi o rată a obezităţii de 35,3%. Astfel, deşi în general cu cât sunt alocaţi mai mulţi bani pentru serviciile medicale, cu atât cresc indicii privind starea de sănătate a populaţiei, Statele Unite sunt o excepţie. Americanii beneficiază de cei mai mulţi bani pe cap de locuitor alocaţi pentru servicii medicale şi cu toate acestea nu sunt printre cei mai sănătoşi cetăţeni ai planetei. Astfel, SUA înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale obezităţii din lume, o rată care devine "excepţional de ridicată" prin raportare la celelalte ţări care alocă sume importante serviciilor medicale. În plus, un alt indice al succesului politicilor medicale, cel legat de mortalitatea infantilă, este în prezent mai mare decât media din clasamentul întocmit de OCDE, deşi în anul 2000, spre exemplu, indicele mortalităţii infantile era sub această medie.
Ţara aflată pe locul doi în clasamentul sumelor alocate pentru servicii medicale este Elveţia, unde sănătatea primeşte 11,1% din PIB, adică 6.325 de dolari pe cap de locuitor. În această ţară rata obezităţii este de doar 10,3%, una dintre cele mai reduse rate ale obezităţii la nivel mondial, iar speranţa de viaţă este de aproape 83 de ani. În plus trebuie ţinut cont de faptul că Elveţia asigură servicii medicale pentru toţi cetăţenii săi. Situaţia foarte bună a sistemului medical elveţian prin comparaţie cu al celorlalte ţări este evidenţiată şi de faptul că aproape 81% dintre cetăţenii cantoanelor se autoapreciază ca având o stare bună şi foarte bună a sănătăţii. Cu 17 asistente medicale şi 4 medici la 1.000 de locuitori, Elveţia se plasează pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul personalului medical raportat la populaţie.
Pe locul trei se află Norvegia, unde sănătăţii îi revine 8,9% din PIB şi respectiv 5.862 de dolari pe cap de locuitor. În această ţară nordică rata obezităţii este de 10% iar speranţa de viaţă este de 81,8 ani. La fel ca şi în cazul altor ţări europene, serviciile medicale sunt universale în Norvegia. Printr-un acord cu Uniunea Europeană, toţi cetăţenii UE dispun de servicii medicale gratuite în Norvegia, iar imigranţii clandestini au dreptul doar la servicii medicale în regim de urgenţă. Sistemul medical norvegian este centralizat, iar 4.981 de dolari din cei 5.862 de dolari alocaţi pentru servicii medicale pe cap de locuitor provin din surse publice — cea mai ridicată contribuţie publică din toate ţările din clasamentul întocmit de OCDE. În ceea ce priveşte numărul personalului medical raportat la populaţie, Norvegia este imediat sub Elveţia, cu aproape 17 asistente medicale şi aproape 4 medici la 1.000 de locuitori. La fel ca şi în cazul altor state dezvoltate, Norvegia se confruntă cu o rată relativ mare a îmbolnăvirilor de cancer — în jur de 318 cazuri pe an la 100.000 de locuitori — rată influenţată şi de speranţa mare de viaţă a norvegienilor. În pofida acestor incidenţe sporite ale cazurilor de îmbolnăviri de cancer, Norvegia are şi una dintre cele mai ridicate rate de supravieţuire pentru bolnavii de cancer.
Locul patru îi revine Olandei, cu 11,1% din PIB alocat sănătăţii şi respectiv 5.131 de dolari pe cap de locuitor. În această ţară rata obezităţii în rândul populaţiei este de 11,1%, iar speranţa de viaţă este de 81,4 ani. Cetăţenii olandezi, cu excepţia cadrelor militare, sunt obligaţi printr-o hotărâre din 2006 să achiziţioneze pachete de asigurări medicale, însă costurile acestora, în proporţie de până la 94,8% sunt acoperite de guvern. Rezultatul? Aproape 60% dintre olandezii cu vârsta de peste 65 de ani susţin că au o stare a sănătăţii bună, un procent considerabil mai mare decât media de 43,4% din ţările incluse în acest studiu de OCDE.
Pe locul cinci conform indicatorilor "Health at a Glance 2015" se plasează Suedia, ţară care alocă 11% din PIB pentru sănătate, adică 4.904 dolari pe an, de persoană. În Suedia rata obezităţii este de 11,7% iar speranţa de viaţă este de 82 de ani. Statele membre OCDE cheltuiesc anual, în medie, 3.453 de dolari pentru sănătate, pe cap de locuitor. Suedia cheltuieşte cu aproximativ 1.500 de dolari mai mult. În 1970 cetăţenii suedezi aveau o speranţă de viaţă de aproximativ 75 de ani, mai mare decât cetăţenii oricărei alte ţări în acea vreme. Chiar dacă speranţa de viaţă în această ţară a ajuns la 82 de ani, în prezent Suedia se plasează pe locul nouă în lume din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte autopercepţia populaţiei privind starea de sănătate, peste 81% dintre suedezi susţin că au o stare de sănătate bună sau foarte bună.
