Frunzele proaspete de sălăţică se folosesc pe post de garnitură sub formă de salată, îndeosebi la friptura de miel, tradiţională de Paşti, de unde şi denumirea de "salata mieilor". Acestea permit organismului să digere şi să metabolizeze carnea cu grad ridicat de toxicitate.
Sălăţica, numită şi untişor sau grâuşor (Ranunculus ficaria), aparţine familiei Ranunculaceae, fiind o plantă ierboasă, perenă, destul de măruntă, care înfloreşte la începutul primăverii, în martie-aprilie, potrivit site-ului bioterapi.ro. Frunzele sunt cărnoase, lucitoare, cu marginile rotunjite, complet lipsite de perişori. Floarea este galbenă.
Este răspândită în Europa şi în Asia Centrală. La noi în ţară, untişorul se găseşte atât la câmpie, cât şi la munte. Acolo unde găseşte condiţii prielnice, se dezvoltă în masă.
Părţile aeriene şi subpământene ale untişorului conţin anemonină, protoanemonină, acid ficaric, ficarină, tanin, săruri minerale. Primăvara devreme, înainte de înflorire, în frunze se acumulează cantităţi apreciabile de vitamina C, precum şi de vitamina E, calciu, potasiu şi fibre, potrivit sursei citate.
Se foloseşte atât în bucătărie, cât şi ca plantă medicinală. Frunzele crude de grâuşor se utilizează în alimentaţie, mai ales sub formă de salată. Ele pot fi şi preparate ca spanacul sau folosite în supe şi ciorbe. Frunzele sunt comestibile doar înainte de înflorire, după care devin toxice din cauza conţinutului de protoanemonină, un iritant sever.
Frunzele tinere şi proaspete sunt antiscorbutice, antiastenice şi depurative. Combat astenia de primăvară şi ajută la refacerea calitativă şi cantitativă a sângelui, drenându-l în acelaşi timp de toxine.
Datorită conţinutului de potasiu şi de fibre alimentare, untişorul ajută la reducerea nivelului colesterolului în sânge şi la reglarea tensiunii arteriale, potrivit site-ului biaplant.ro.
Curele cu frunze de untişor sunt un stimulator al circulaţiei venoase, ajutând totodată la tonifierea pereţilor capilari.
Consumul de salată din frunze de untişor scade riscul de cataractă şi ajută la menţinerea sănătăţii creierului datorită acidului folic, pe care îl are în compoziţie.
Frunzele de untişor sunt renumite pentru proprietăţile lor anestezice şi antiinflamatoare. Reduc sensibilitatea alergică, previn agravarea problemelor respiratorii, care apar în timpul polenizării.
Principiile active din salata de untişor calmează iritaţiile la nivelul epidermei, drenează tubul digestiv, favorizând eliminarea masivă a toxinelor şi curăţarea pielii, în special a tenului.
Din martie până în mai, se recoltează întreaga plantă, cu rădăcini, tuberi, tulpini, frunze şi flori. Sălăţica înflorită, cu sau fără rădăcini, este toxică, utilizându-se doar pentru prepararea unor produse fitoterapeutice cu aplicaţie externă.
Tinctura de untişor şi unguentul au efecte antiinflamatorii, antihemoroidale, astringente şi acaricide. Ele se aplică în zonele afectate de: eczeme, flebită, varice, hemoroizi, muşcături de păianjeni, râie, căpuşe înfipte în piele.
