Pandemia de COVID-19 exacerbează riscurile la care sunt supuşi copiii vulnerabili şi familiile lor în România, potrivit unui raport al UNICEF, informează Agerpres.
Evaluarea rapidă a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe cei vulnerabili, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, a fost realizată împreună cu Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Fundaţia Terre des Hommes România, Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Human-DataScience Consulting, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Directorul executiv al Centrului pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Carmen Lică, a declarat, miercuri, într-o conferinţă online, că, potrivit constatărilor din evaluarea rapidă, copii care trăiesc în familii sărace şi vulnerabile sunt cei mai afectaţi de recentele adaptări în furnizarea serviciilor educaţionale în online, deoarece au acces limitat la dispozitive IT şi la internet.
Ea a spus că inegalităţile în furnizarea serviciilor educaţionale online contribuie la accentuarea decalajelor deja existente.
"Respondenţii au menţionat şi lipsa unei planificări şi coordonări unitare de la nivel central a întregului proces de învăţare la distanţă şi în online", a afirmat Lică.
Kirsten Theuns, delegat naţional pentru Europa de Est al Terre des Hommes, a menţionat că problema preexistentă a personalului insuficient în privinţa furnizării serviciilor sociale s-a adâncit.
Ea a afirmat că, din cauza stării de urgenţă, unele activităţi au fost suspendate.
În ceea ce priveşte situaţia copiilor instituţionalizaţi, preşedintele Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi, Andreeas Novacovici, a menţionat printre probleme faptul că accesul copiilor instituţionalizaţi la servicii de sănătate a fost mult redus: au fost limitate consultaţiile directe ale medicilor în centre, s-au utilizat cu precădere a consultaţiile online sau telefonice, s-au închis cabinete stomatologice.
Novacovici a făcut referire şi la dificultăţi în procurarea medicamentelor pentru boli cronice şi maladii autoimune.
Potrivit Tatianei Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale? pentru România şi Ungaria, comunităţile roma au intrat în criza COVID-19 cu un dezavantaj, având în vedere condiţiile de locuit, referindu-se la aspecte care ţin de aglomerare şi la accesul restrâns la infrastructura minimă.
Potrivit unui comunicat al UNICEF, categoriile cele mai afectate de măsurile de prevenire a COVID-19 sunt: copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie; copiii de etnie romă (limitarea circulaţiei a redus veniturile familiilor rome); copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; copii care trăiesc în locuinţe supraaglomerate; copiii cu dizabilităţi şi persoanele vârstnice, afectate de reducerea activităţii medicilor de familie în comunităţi, dar şi de diminuarea contactelor sociale.
O treime dintre subiecţii care au participat la studiu sunt de părere că declanşarea crizei COVID a afectat furnizarea serviciilor medicale în comunităţile lor, în special pe componenta serviciilor oferite în cadrul cabinetelor de medicină de familie. Raportul recomandă o mai bună implicare în comunitate a personalului din cadrul cabinetelor de medicină de familie, coroborat cu dezvoltarea serviciilor complementare de telemedicină; creşterea conlucrării dintre cadrele medicale, asistenţii sociali şi alte categorii de personal din administraţie.
Printre recomandări se numără şi: implementarea unor programe destinate distribuţiei de echipamente electronice gratuite sau facilitarea achiziţiei acestora la preţuri subvenţionate pentru copiii din familii cu venituri reduse, cât şi asigurarea acestor echipamente pentru cadrele didactice; conceperea unor proceduri detaliate despre furnizarea de servicii sociale şi de servicii de protecţie specială pe timpul stării de urgenţă, în vederea adaptării la aceasta.
"Avem în acest moment, în România, la nivelul sistemului de protecţie, şi când spun sistem de protecţie spun centre rezidenţiale pentru adulţi cu dizabilităţi, centre pentru copii cu dizabilităţi, pentru copii tipici şi cămine de vârstnici din România, avem în jur de 50 de decese şi peste 500 de persoane infectate. (...) Această cifră apare, din păcate, în special pe zona de cămine de vârstnici şi în speţă la focarul de la Galaţi, la căminul de vârstnici privat de acolo, unde avem cea mai mare parte a deceselor şi apoi mai avem un focar la două cămine de vârstnici din Suceava şi Hunedoara", a declarat în conferinţa online preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Mădălina Turza.
Ea a spus că nu s-a înregistrat niciun deces în rândul copiilor din sistem.
"Ştim că au existat trei copii infectaţi în Bucureşti cu COVID, dintre care doi s-au vindecat. Toate celelalte date referitoare la deces şi la infectări sunt preponderent pe zona de vârstnici", a adăugat Turza.
