Peştele este unul dintre cele mai sănătoase alimente, care poate înlocui cu succes orice fel de altă carne, atuurile sale fiind proteinele de calitate şi grăsimile cu valoare biologică ridicată - renumiţii acizi graşi omega 3, capabili să ţină la distantă numeroase boli.
Consumul ridicat de peşte este implicat în atenuarea tulburărilor de ritm cardiac şi în prevenirea riscului de apariţie a accidentelor vasculare cerebrale. Înlocuirea cărnii de porc cu peşte este primă măsură recomandată celor care au nivel crescut al colesterolului, trigliceridelor şi sunt predispuşi la boli cardiovasculare, susţin nutriţioniştii.
"Se comunică mult despre beneficiile vestiţilor acizi graşi omega 3, aflaţi din abundentă atât în peştele oceanic (macrou, cod, hering, somon, ton, sardine etc.), cât şi în peştele de apă dulce (păstrăv, ştiucă, şalău, crap etc). Acizilor graşi omega 3 li se datorează efectul cardioprotector al peştelui. Aceşti acizii graşi esenţiali menţin elasticitatea vaselor sangvine şi previn depunerile de grăsimi pe pereţii acestora (ateroscleroza). În cazul dislipidemiilor, peştele şi suplimentele cu ulei de peşte scad nivelul colesterolului rău şi al trigliceridelor", a declarat, pentru AGERPRES, nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Aceasta afirmă că acizii graşi omega 3 din peşte sunt capabili să îmbunătăţească activitatea intelectuală a copiilor şi să prevină apariţia depresiilor sau a bolilor neurodegenerative în cazul vârstnicilor.
"Aceasta deoarece creierul, un organ vital al organismului uman, are nevoie pentru funcţionare de acizi graşi esenţiali. Altfel spus, o dietă în care includem peştele stimulează buna funcţionare a creierului. S-a demonstrat că grăsimile din peşte previn îmbătrânirea precoce şi protejează sistemul nervos, persoanele în vârstă care mănâncă peşte de trei-patru ori pe săptămână fiind mai puţin predispuse riscului de a suferi de demenţe de tip Alzheimer. Acizii graşi omega 3 au şi rol antiinflamator, motiv pentru care peştele este indicat în dieta celor care suferă de afecţiuni degenerative", explică Lygia Alexandrescu.
Specialistul susţine că peştele are, de asemenea, un conţinut valoros de vitamine din grupul B — importante pentru sistemul nervos, vitamina A — necesară pentru sănătatea pielii şi a ochilor, vitamina D — esenţială pentru asimilarea calciului în oase, dar şi minerale — fosfor, iod, calciu, zinc, fier.
"Peştele este una dintre cele mai bune surse alimentare de vitamina D. Dintre toate speciile de peşte se remarcă însă heringul. 100 g hering ne furnizează jumătate din doză zilnică de vitamina D. În sezonul rece, când expunerea la soare este mai redusă, această vitamină importantă pentru imunitate şi sănătatea sistemului osos este luată în mare parte din alimente. În afară de peşte, vitamina D se mai găseşte în gălbenuşul de ou, unt sau ficat. Alături de vitamina D, mineralele precum fosforul şi calciul aflate în carnea peştelui sunt deosebit de utile atât copiilor pentru formarea sistemului osos, cât şi adulţilor pentru prevenirea osteoporozei. Peştele cu carnea mai roşiatică (somon, ton) este mai bogat în fosfor, calciu, iod şi fier. De exemplu, 100 g ton conţin 300 mg fosfor", a spus nutriţionistul.
Carnea de peşte este mai uşor de digerat decât alte feluri de carne, spun specialiştii, dar depinde de modul în care este preparată.
"A mânca peşte prăjit în ulei asortat cu maioneză şi cartofi prăjiţi nu înseamnă că s-a beneficiat de o masă sănătoasă. Cel mai indicat este peştele fiert, preparat la abur (în steamer), la grătar sau la cuptor (cu diverse condimente: rozmarin, cimbru, fenicul, usturoi, ulei de măsline). Astfel îşi păstrează toate proprietăţile nutritive. Un peşte gătit perfect pentru a-şi păstra toate beneficiile nutritive este peştele care se rupe uşor cu furculiţa şi are o culoare oarecum opacă pe margini şi puţin translucidă pe mijloc", a adăugat Lygia Alexandrescu.
În ceea ce priveşte alimentele cu care este asociat, peştele poate fi pus pe aceeaşi farfurie cu o garnitură de legume, orez integral sau, în mod tradiţional, este delicios cu mămăliguţă. De preferat a se consuma este peştele proaspăt, fără a fi congelat. Dacă a fost congelat, se găteşte fără a se decongela. Nu se recongelează, ne sfătuieşte specialistul.
Nutriţionistul precizează că anumite metode de conservare îi pot modifica proprietăţile, de aceea este de evitat consumul de peşte afumat sau la conservă.
"Peştele afumat este mai greu de digerat din cauza fumului, care pe deasupra mai conţine şi sare şi alte substanţe nocive, motiv pentru care este indicat doar ocazional, în cantităţi mici, de poftă. Nici conservele din peşte nu sunt prea indicate, deoarece pot conţine prea multă sare, aditivi, conservanţi.
Cea mai sigură variantă rămâne peştele proaspăt. Pentru că este un aliment care se alterează foarte repede, peştele trebuie consumat în 24 de ore după ce a fost cumpărat", a indicat specialistul.
Potrivit nutriţionistului, peştele poate fi consumat cu încredere în curele de slăbire, fiind chiar indicat că unică sursă de proteine, deoarece are mai puţine calorii decât celelalte cărnuri.
"Astfel, heringul ne oferă 170 calorii/ 100 g, macroul — 180, tonul — 160. Dacă vrem chiar mai puţine calorii, alegem peştele de apă dulce. Acesta are carnea mai slabă decât cel oceanic şi, în consecinţă, un aport caloric mai mic. 100 g păstrăv conţin 85 de kcalorii, aceeaşi cantitate de crap — 83 de kcalorii", a explicat Lygia Alexandrescu.
Consumul de peşte, potrivit specialiştilor, reduce colesterolul şi trigliceridele, favorizează scăderea tensiunii arteriale, ajută la întărirea imunităţii, protejează creierul şi reduce riscul instalării depresiei, protejează pielea împotriva îmbătrânirii precoce, ajută glanda tiroidă să funcţioneze normal, diminuează procesele inflamatoare.
"Practic, peştele nu are contraindicaţii. Singurele precauţii se referă la tipurile de peşte care trăiesc în ape poluate şi care pot conţine mercur (unele specii oceanice). Pentru a beneficia de proprietăţile sale nutritive, se recomandă consumul de peşte de cel puţin trei ori pe săptămână", mai spune Lygia Alexandrescu.
