Aproape pretutindeni în lume, oamenii trăiesc mai mult şi mor mai puţini copii. În schimb, lumea se confruntă cu bolile şi dizabilităţile vieţii moderne, relevă cel mai amplu studiu realizat până acum privind speranţa de viaţă şi principalele ameninţări la adresa sănătăţii, citat de Associated Press.
Ultimul studiu de acest gen a fost făcut public în 1990, iar atunci principala problemă de sănătate era mortalitatea copiilor sub 5 ani, cu peste 10 milioane de decese anual. De atunci, campaniile de vaccinare a copiilor împotriva unor boli ca poliomielita şi pojarul au redus numărul deceselor la această categorie la circa 7 milioane. Mai mult, atunci, malnutriţia reprezenta principala ameninţare pentru sănătatea copiilor. Astăzi, peste tot cu excepţia Africii, copiii tind mai curând să fie îndopaţi decât subnutriţi.
Dar, odată cu scăderea mortalităţii infantile, creşte numărul de boli cronice şi dizabilităţi care afectează organismul uman mai târziu în cursul vieţii, au constatat cercetătorii. Hipertensiunea a devenit principalul risc pentru sănătate pe plan global, urmată de fumat şi consumul de alcool. „Factorul care împovărează cel mai mult sănătatea globală nu îl constituie morţile premature, ci bolile cronice, leziunile, afecţiunile mintale şi toate bolile legate de oase şi articulaţii”, a spus unul dintre conducătorii studiului, Christopher Murray, directorul Institutului de evaluare a sănătăţii de la Universitatea Washington.
În ţările dezvoltate, astfel de afecţiuni reprezintă în prezent peste jumătate din problemele de sănătate, situaţie la care contribuie şi îmbătrânirea populaţiei. În timp ce speranţa de viaţă este în ascensiune aproape în toată lumea, la fel creşte şi numărul anilor pe care oamenii îi vor trăi cu probleme de vedere sau auz ori cu probleme de sănătate mintală ca depresia.
La studiul publicat joi online de revista Lancet au contribuit peste 480 de cercetători din 50 de ţări, care au colectat date furnizate de diferite alte studii, cercetări şi analize realizate până în 2010, într-un efort finanţat în principal de Fundaţia Bill & Melinda Gates.
Între concluziile sale se remarcă o largă diversitate între factorii care îi ucid pe oameni în funcţie de regiunea globului în care trăiesc. Una dintre constatările sale cele mai frapante este astfel faptul că în America Latină cauza nr. 3 a deceselor în rândul bărbaţilor o reprezintă omuciderile, element aflat pe locul 21 pe plan mondial şi pe locul 57 în Europa. Totodată, sinuciderile, care se află tot pe locul 21 pe plan global, este cauza nr. 9 a deceselor în rândul femeilor din „cercul sinucigaş” al Asiei, ce se întinde din India până în China. În America de Nord şi Europa occidentală, suicidul se află pe locul 14, respectiv 15 în acest clasament. De remarcat totodată că diabetul ucide mai mulţi oameni din categoriile de vârstă 15-49 de ani în Africa decât în Europa occidentală - 8,8 decese faţă de 1 la 100.000. În acelaşi timp, în Asia centrală şi de sud-est se înregistrează cea mai mare incidenţă a atacurilor cerebrale în rândul tinerilor adulţi, cu 15 cazuri din 100.000 de decese, în America de nord acest raport fiind de 3 la 100.000.
Pe plan global, bolile cardiovasculare şi atacul cerebral rămân asasinul nr.1. O altă tendinţă ce reflectă îmbătrânirea demografică, cancerul de plămâni a urcat pe locul 5 între cauzele deceselor, iar alte forme de cancer, cum sunt cel de ficat, stomac sau colon se află de asemenea în 'top 20'. La rândul său, SIDA a sărit de pe locul 35 între cauzele deceselor în lume în 1990 tocmai pe locul 6. Dacă în general în lume oamenii mor în mai mare măsură din cauza bolilor cronice, în Africa este valabilă tendinţa inversă şi principalele ameninţări continuă să le reprezinte boli ca SIDA, malaria şi tuberculoza, iar experţii avertizează că lupta împotriva acestor boli nu trebuie pierdută din vedere.
Bolile epidemice infecţioase sunt de aşa natură încât dacă nu le acorzi atenţie proliferează, a subliniat Jennifer Cohn, coordonator medical la Medici fără Frontiere, care recunoaşte însă totodată necesitatea de a lua măsuri şi împotriva răspândirii altor probleme de sănătate în Africa, între care bolile cardiace şi diabetul.
Alţi specialişti din domeniu au notat că este nevoie de mai multe informaţii concrete înainte de a face schimbări majore în politici de sănătate publică. Potrivit lui Sandy Cairncross, epidemiolog la London School of Hygyene and Tropical Medicine, informaţia prezentată de studiul publicat de Lancet este insuficientă pe alocuri şi nu ia în considerare toţi factorii de risc relevanţi în ce priveşte sănătatea. „Avem o imagine mai bună, dar tot este incompletă”, a conchis acesta, citat de AP.
